Zona metropolitană, logică și perfect realizabilă.


Cum ar arăta România în viziunea PNL Olteniţa, după împărțirea în regiuni
Cum ar arăta România , după împărțirea în regiuni

După cum vedeți s-ar face o zonă metropolitană în jurul Bucureștiului, aproximativ la fel cu fostul județ  Ilfov, abuziv desființat

Această prezentare necesită JavaScript.

Cartografic, reprezentarea judeţului Ilfov apare odată cu harta Ţării Româneşti, datorată stolnicului Constantin Cantacuzino şi apărută la Padova în 1700, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritoriala a României, a dat  judeţului Ilfov diferite configuraţii. In 1981 este desfiinţat, redus ca suprafaţă şi împreună cu Bucureştiul formează Sectorul Agricol Ilfov. Îşi recapătă statutul de judeţ prin Legea 24/1996.

Citeşte mai multe pe  Directia Judeteana pentru Cultura şi Patrimoniu

Principiul de la care s-a pornit este cel a unității de obiceiuri și datini, de interacționare între cetățenii acestui areal. Cum se poate vedea din această propunere, este inclus în acest județ și canalul Dunăre–București. Iată pe scurt câteva date despre acest canal :

Primele mențiuni despre intenția de a se construi un canal între Dunăre și București datează din 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de capitaliști francezi de a canaliza Dâmbovița “de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație. Primul proiect a fost inițiat în 1880 de inginerul Nicolae Cucu, care a realizat o schiță-proiect pentru o cale navigabilă București-Oltenița.Apoi, în 1929, Parlamentul României a adoptat o lege care prevedea construirea unui canal care să transforme Bucureștiul în port la Dunăre. Recesiunea economică din anii ’30 a dus la abandonarea proiectului.  Canalul Dunăre-București

Deci acest canal n-a fost ideea lui Ceaușescu, care la fel ca alți lideri locali și centrali vor să își aroge merite necuvenite.

 O altă zonă de interes național o reprezintă zona de sud est a Transilvaniei, care formează o regiune din județele Harghita, Covasna, Brașov și Sibiu. În primele două ponderea maghiarilor este mai mare, iar în celelalte două este mai mare ponderea românilor. Așa vor putea fi evitate tensiunile interetnice, dar și influențarea în detrimentul statului român a anumitor regiuni prin inocularea de capital cu sens iredentist.

Un alt principiu avut în vedere a fost eliminarea situațiilor în care linia de demarcare a județelor să nu mai treacă prin mijlocul casei oamenilor, ci, ca în interiorul acestor structuri administrativ teritoriale.

Inițiatorii acestui proiect vor să inițieze un referendum în posibila Zonă Metropolitană, pentru a consulta și populația în privința acestuia.

Așa că graba lui Ponta de a introduce varianta agreată de el, prin asumarea răspunderii, este ceva de neînțeles pentru mulți. Poate ascultă și el de madame Merckel.

2 thoughts on “Zona metropolitană, logică și perfect realizabilă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s