Cuibusor de nebunii la Oltenita, sau discriminare


La construcția sa am văzut ca au participat mai mulți romi sub conducerea consilierului  local Constantin Gheorghe. Într-o săptămâna casa a fost adusa în stadiul la care o vedeți. Îmi aduc aminte ca în urma cu ceva timp a fost o discuție în consiliul local referitoare la un teren dobândit de comunitatea roma pentru construirea unui cartier în afara orașului.  Zona unde este amplasata clădirea nu are drum de acces, canalizare, curent, apa. Totodată este o zonă ascunsa în care se pot creea focare de infracționalitate. În acest fel se crează o discriminare fata de aceasta comunitate. Factorii de decizie trebuie sa reanalizeze situația. Persoanele care au fost contactate nu au vrut sa îmi dea nici un fel de lămurire.

500 € pe lună fiecărui tânăr, ca să vin acasă=mită electorală


euroSenatorul UNPR Constantin Popa, unul din inițiatori legii „500 €” spune „Avem nevoie de forţă de muncă în ţară, mai ales de specialişti. Ne pleacă medicii, profesorii, inginerii, ITiştii şi chiar muncitorii simpli, în special tineri, căci nu sunt plătiţi aşa cum trebuie aici, în ţară. Vrem să-i stimulăm cumva să îşi pună în valoare capacitatea aici, nu peste hotare. Un an, am putea să-i stimulăm să ia mai mulţi bani, chiar decât câştigă acum în afara ţării. Sunt convins că în această perioadă de timp, oamenii îşi vor face un rost aici, acasă”,

 O abordare total greşită a sutuaţiei. Acordarea acestor bani va creea o mare diferența între cei care muncesc în ţară pentru un salariu minim pe economie de circa 250 € şi cel care venind de afară, dar încadrat la același salariu minim va primi 750€. Ce va zice un doctor stagiar care care are în jur de 250 € pe lună.

Nu spun  că tinerii nu trebuie atrași înapoi în țară. Este un lucru imperios necesar, dar felul în care este pusa problema este cu totul diferit. Trebuie creat un cadru legislativ care sa permită creșterea economică. Respectivul domn Senator spune „avem nevoie de forţă de muncă în ţară, mai ales de specialişti.” Total greşită părerea sa! Marea majoritate a patronilor de IMM-uri cauta personal docil care sa lucreze chiar și contracte de 4 ore pe zi. Cea mai răspândită meserie în România este cea de paznic.

Politica guvernului trebuie să fie îndreptată spre o economie puternică prin taxe şi impozite mai scazute, dar mai ales printr-o continuitate legislativa.

Exemplu municipiului Olteniţa este una caracteristică sudului şi estului ţării.

Din marile centre industriale de aici, Șantier Naval, Turnătorie, Fabrica de conserve, combinat de creșterea și îngrășarea porcilor, Filatură, nu mai exista nimic. Rămăşiţele construcţiilor navale, STENTOR SA, a părăsit si el orașul mutându-se cu câteva zeci de km mai la nord. Turnătoria s-a transformat în loc de depozitare a fierului vechi, debitare şi trimiterea la export a acestuia, cu nume eroic  TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL. Fabrica de conserve s-a transformat într-o ruină la fel ca și Șantierul Naval. La filatură mai exista un mic atelier de prelucrări mecanice.

Ei bine domnilor senatori trebuie făcut ceva ca sa se miște industria, nu să transformam tinerii din România în masă de manevră electorală.

Sigurul rol al acestei inițiative este de a micșora numărul de votanți din afară şi a-i transforma pentru alegerile viitoare locale în masa de manevra pentru actuala putere.  Este o pomana electorală.

Unii dintre şpăgarii de la Olteniţa după gratii


Iată  „Lista bolnavilor inchipuiți” din articolul Șpăgarele din Oltenița, pensionate în arestul poliției” din Expres de Călăraşi, Joi, 10 Aprilie, 2014

În acest dosar procurorii au avut de muncă, întrucât numărul persoanelor implicare este foarte mare. Procurorii au reținut că „din probele administrate în cauză, pe parcursul urmăririi penale a rezultat comiterea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală. Astfel, din notele de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental rezultă împrejurările în care sunt săvârşite infracţiunile. Notele de redare se coroborează şi cu declaraţiile cumpărătorilor de influenţă, consemnate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În cursul anilor 2005-2014 în baza unor acte medicale false şi în schimbul unor sume de bani, mai multe persoane au obţinut fără drept pensie medicală pentru afecţiuni psihice sau alte afecţiuni, în urma expertizării medicale la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa. Ca urmare a folosirii actelor medicale false, pe baza cărora au fost eliberate deciziile de pensionare medicală, persoanele beneficiare au încasat în mod injust de la bugetul public, suma totală de aproximativ 60 miliarde lei vechi cu titlu de indemnizaţie pensie medicală. Concret, în perioada 2006-2014 inculpatele Bustan Laura Ionela, medic la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa şi Duţă Veronica, asistent medical la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, au primit de la Enică Mărioara, Mihalache Sofia, Mihalea Constantin, Liliana Eftene, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Andronache Cristian Paul şi de la Potîngă Viorica, Chiriţă Tudoriţa, Ancuţa Matilda, Lungu Viorica, Mătunţelu Ion, Mitran Maria, Bebereche Liliana, Ioniţă Dorina, Biteş Alexandra, Bucur Floarea, Roman Vasilica, Botoş Veronica, Marin Savu, Olteniceanu Floarea, Ţigănilă Gheorghe, Pestriţu Zamfira, Dima Gheorghe, Brăileanu Mihalache, Bucur Gheorghe, Lungu Marin, Borovină Maria, Paraschiv Ion, Deacu Ştefan, Logofătu Mihai, Ancuţa Gheorghe, Minea Niculae, Zaharia Marin, Rotaru Vasilică, Mihale Gherghina, Costache Ionel, Stanciu Vasile, Paraschiv Ştefana, Grigore Gheorghe, Micu Vasilica, Mihălcescu Adrian-Chinon, Sandu Gheorghe, Alexandrescu Tudoriţa, Ticheaua Georgică, Chirana Gheorghe, Bălan Marian, Pilat Maria, Ileana Ştefan, Bolboacă Ioana, Madin Vasilica, Mustăţea Dumitru, Dumitru Elena, Fătu Gheorghe, Muşat Marian, Negoi Ioana, Pestriţu Constantin, Odăiaşu Constanţa, Botoş Vasile, Găină Niculina, Manole Ion, Ghelmez Ion, Simeanu Maria, Popa Tudor, Stanciu Victor, Albu Nedelcu Ion, Stan Niculae, Boteanu Vasile şi Bucur Ion…. Cotoi Silvia Marioara, Popa Vasile, Popa Petra, Borţea Ioana, Cucu Mihai, Sia Ion, Popa Paraschiva, Sârbu Stana, Constantin Tudor, Rotaru Ioana, Crăciun Cicica, Doicu Ioana – fost Burcă, Dinu Cristina – fostă Lupşa, Bolboacă Ilie, Oprea Gheorghe, Dănăilă Constantin, Botea Elena, Pîrvu Constanţa, Ştefănescu Valeriu, Călimăceanu Florian, Panait Ioana, Măianu Dumitru Dorel, Ispas Tudoriţa, Frăţilescu Valeriu Ştefan, Cuţi Ion, Vlad Alexandru, Enache Lăcrămioara, Ivancu Dumitra, Manole Mariţa – fostă Bebereche, Borţea Minea, Neagu Dumitru, Alexandru Marian, Pârlogeanu Tomasian, Popa Florica, Stoica Viorel, Andrei Vasile, Chiriţă Rodica, Muscalu Mariana, Jugăurs Vasilica – fostă Nicu, Macare Anghel, Drăgan Gheorghe, Dumitru Gheorghe, Tudose Alexandru, Bănică Elena – fostă Cazan, Jelea Nela, Dragomir Vasile, Coman Nicoleta, Mladenovici Mimi, Mladenovici Petre, Ciotoran Marian, Enache Aneta, Bebereche Liana, Postole Georgeta, Ludescu Valentin, Dicu Constanţa, Iatan Dumitru, Rotaru Elena, Lungu Constanţa, Lixandru Anghelina, Sterpu Ilie, Chirtu Daniel, Cristea Ion, Diloreanu Nicolae, Capră Florian, Târşe Maria, Mantea Doiniţa, Savu Vasile, Mândru Elena, Vlad Elena, Olteanu Maria, Dragonea Gherghina, Dicu Elena, Vasile Veronica, Drăgan Mariana, Lăutărescu Mariana, Bâşu Constantina, Vlăsceanu Ilie, Savu Constantin, Savu Ştefan, Enache Nicolae, Mihai Marin, Solzaru Marin, Budeşteanu Ion, Liscan Gheorghe, Constantin Vasilica, Porceşteanu Ionel, Alecu Marian, Rădoaica Nastasia, Duduianu Alexandru, Dogaru Maria, Năstase Ilie, Vlădăn Aurel, Cudalbu Mitică, Bucur Elvis, Macău Anghel, Aprozeanu Vasile, Pavel Sică, Vasile Viorel, Matei Ioana, Ene Ioana, Pană Nicolae, Bordeiaşu Octavian, Tudor Ştefan, Stere Ştefan, Pietroşel Vasile, Tănăsescu Jenica, Marin Ioana, Eftone Maria, Chiriţă Gherghina, Gheşu Lucreţia, Mustăţea Elena, Cristea Jana, Luca Niculai, Stoica Gheorghe, Milan Maria, Filimon Anica, Ivaşcu Ilie, Lavină Gheorghe, Dinu Elena, Liscan Tudor, Drăguţ Felicia, Bobocia Niculae, Medinoaie Mariana, Voinea Petra, Bogatu Ionel, Florea Gheorghe, Toader Tudorel, Gheaţă Aurica, Ristea Vasilica, Ene Elena, Bold Marian, Constantinescu Maria, Mitran Maria, Herea Ion, Dan Aurica, Manole Ion, Burg Marcela, Vişan Georgică, Şohan Dumitru, Pătraşcu Alexandra, Proveanu Daniel, Manea Vasile, Biviolaru Emilia, Androne Gina, Manea Aurică, Târdea Fănică, Bogatu Gheorghe, Aprozeanu Vasile, Oprea Niculae, Albu Constantin, Preda Gheorghe, Voicu Niculae, Niţu Dumitru, Dinu Ion, Burg Marcela, Vieru Costel, Cara Vasile Magda, Grigore Dumitru, Stancu Victor, Bişog Vasile, Paraschiv Floarea – fostă Negoiţă, Vlaicu Ecaterina, Nistor Tache, Dragne Vasilica, Dragomir Victoria, Grigore Dumitra – fostă Petre, sume de bani şi bunuri (aproximativ 200 lei pentru fiecare pacient – medicul Bustan Laura Ionela şi suma de 50-100 lei pentru fiecare pacient – asistenta Duţă Veronica). Banii au fost primiţi pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a dispune încadrarea într-un grad de boală, fără ca aceste persoane să sufere de afecţiunile respective, totul pentru a li se elibera acestor persoane decizii de pensionare medicală şi pentru ca acestea să fie menţinute cu ocazia revizuirilor periodice.
Cum funcționa rețeaua
În acest context, în perioada de referinţă, în schimbul primirii unor sume de bani pentru sine sau pentru alte persoane, inculpatele Enică Marioara, Mihalache Sofia şi suspecţii Mihalea Constantin, Andronea Cristian Paul, Işfan Mădălina, Gane Nina, Eftene Liliana, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Gama Mirela Daniela Surdu, au intermediat obţinerea în mod fraudulos a unor astfel de pensii medicale şi menţinerea acestora, lăsând să se înţeleagă că au influenţă direct sau prin intermediar asupra persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, respectiv suspectele Bustan Luara Ionela şi Duţă Veronica. De asemenea, inculpatele Enică Mărioara, Mihalache Sofia şi suspecţii Andronea Cristian Paul, Gane Nina, Isfan Mădălina, Eftene Liliana, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Gama Mirela Daniela Surdu, Mihalea Constantin (toţi cadre medicale în Spitalul Olteniţa) au remis personal documentele necesare şi sumele de bani către membrii comisiei. În schimbul sumelor de bani primite, membrii comisiei, respectiv inculpatele Bustan Laura Ionela şi Duţă Veronica au întocmit acte medicale care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv afecţiuni medicale de care persoanele pensionate medical nu suferă. Inculpata Duţă Veronica şi suspectele Cernica Speranţa, Cernica Alexandra au redactat personal în fals, referate şi scrisori medicale provenind de la diferite spitale de stat, pe care le-a transmis Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, pentru a-i determina pe membrii comisiei să încadreze persoanele respective într-un grad de boală, de care nu sufereau sau afecţiunea medicală era mult mai uşoară şi nu necesita pensionare medicală. Toate înscrisurile falsificate (scrisori, referate, adeverinţe medicale, bilete de internare şi externare din unităţi sanitare) au fost folosite la întocmirea dosarelor pentru obţinerea pensiilor medicale”.
Polițiștii s-au băgat și ei în seamă
Din orice acțiune serioasă nu puteau lipsi polițiștii. Fără a generaliza, aceștia, adică doi dintre ei, s-au aflat de cealaltă parte a baricadei…a legii. Conform procurorilor, “se reţine că în data de 24.02.2014 în Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, se prezintă un subofiţer de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei de Frontieră Olteniţa care îi divulgă lui Duţă Veronica, informaţii secrete de serviciu care nu sunt destinate publicităţii…………

…..“se reţine că în data de 24.02.2014 în Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, se prezintă un subofiţer de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei de Frontieră Olteniţa care îi divulgă lui Duţă Veronica, informaţii secrete de serviciu care nu sunt destinate publicităţii”…..”Lucrătorul de poliţie judiciară care în data de 24.02.2014, în schimbul obţinerii unei pensionări frauduloase pentru o rudă, îi divulgă lui Duţă Veronica date şi informaţii din dosarele în care este cercetată pentru infracţiuni de corupţie a fost identificat în persoana inculpatului Raiu Anfile Viorel”  ” Lucrătorul de poliţie judiciară care a acceptat promisiunea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase direct sau indirect pentru sine sau pentru altul, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra membrilor Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, pe care i-a determinat ca pe baza unor acte medicale ce atestă un diagnostic fals, să o pensioneze medical pe Nicu (Jugăurs) Vasilica şi să-i menţină decizia cu ocazia reevaluărilor periodice a fost identificat în persoana inculpatului Jugăurs Octavian Constantin”.  Articolul integral îl găsiţi aici

Dacă rețeaua a fost pusa asa de bine la punct sper sa mai apară și alte nume,  sonore de data aceasta. Aceste dezvăluiri mă duc cu gândul la două aspecte ce caracterizează societatea românească:

1. Sistemul mafiot care se întinde şi se dezvoltă în zone vulnerabile ale societăţii

2. Acceptarea acestui sistem de persoane fără scrupule, dispuse să fure sub orice formă de la concetățenii lor.

În acest fel intrăm într-un cerc vicios, o spirală ascendentă a destrămării spiritului de justiţie. Aşa statul mafiot se consolidează.

Ce jucarii ai fi vrut să ai în copilărie?


logo_new

Prima jucărie  de care îmi amintesc este o tricicletă pe care am avut-o pe la 3 ani. Era cu roţi cu spiţe, pe talon. Nu ştiu dacă atunci mi-aş fi dorit altceva, pentru că prin anii ’50 nu era o aşa mare abundență de jucării. Privind ofertele de la Bestkids am început să mă gândesc la ce mi-ar place acum- să aibă nepoții mei- cu gândul la copilăria mea.

Pentru că iarna a început să dea târcoale m-am gândit la o săniuță Piccolino cu săculeț rosu. Este o săniuță cu spătar înalt, mâner și săculeț călduros de iarna, din material plastic și cadru de metal rezistent. Este o săniuță care face copilul să se simtă bine în ea.

Laptopul Roby este laptopul care cunoaste 50 de jocuri educative si distractive, cate 25 in limba romana și 25 în engleza. Se poate  învăța alfabetul, cuvinte, numerele, operațiile matematice de baza, notele muzicale și  juca jocuri care iți dezvolta îndemânarea.

Şi pentru că ca vorbeam de tricicleta mea am privit şi la  Bicicleta 145 XC Seria DMX care este departe cu decenii faţă de ce am avut eu. Aceasta bicicletă este recomandata copiilor  cu vârsta intre 4 și 7 ani dar cred ca merge până la 9 ani.

Pregătește-te pentru ofertele de Black Friday de la Bestkids! Pe 29 Noiembrie vei avea parte de surprize plăcute din partea magazinului tău preferat de jucării si accesorii pentru copii!

Marcă poştală emisă în 1932 cu ocazia împlinir...
Marcă poştală emisă în 1932 cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea domnitorului Alexandru cel Bun. Textul de pe marcă prezintă o greşeală, deoarece anul înscăunării domnitorului este 1400, nu 1406, motiv pentru care din tirajul de 500.000 bucăţi au fost distruse 400.000, rămânând în circulaţie doar 100,000 exemplare. (Photo credit: Wikipedia)
Română: Este imaginea reprezentativa pentru cu...
Română: Este imaginea reprezentativa pentru cursul „Lectii de maniere elegante pentru copii” (Photo credit: Wikipedia)

300x250-copy1

SEOmonitor ne învaţă


Meta tag-urile conteaza atat pentru crawlere cat si pentru informatia oferita vizitatorului inainte ca el sa intre pe site (meta-ul Description). Meta tag-ul “keywords” nu mai este folosit de motoarele de cautare de ani buni, deci el chiar poate fi omis. In cele mai bune practici este bine ca el sa existe, de daunat nu va dauna existenta lui. Scrierea meta-ului Description poate fi numita chiar o provocare, acest meta trebuind scris si bogat in cuvintele cheie pentru care pagina a fost scrisa, dar si pentru a il provoca pe utilizator sa dea click sa citeasca informatia. Este intodeauna o buna idee sa se dea motoarelor de cautare o mana de ajutor in indexarea continutului de pe site. De obicei, pentru site-urile de prezentare si site-urile mai mici sitemap-ul nu ajuta foarte mult, motoarele de cautare fiind capabile sa indexeze singure site-uri chiar mai mari ce nu au un sitemap. In cazul site-urilor de stiri, in cazul site-urilor ce se adauga informatie zilnic sitemap-ul este recomandat. Cu cat link-urile din exterior catre site-ul dorit sunt mai numeroase si cu cat ele provin din surse considerate din acelasi domeniu de activitate cu atat valoarea site-ului promovat creste mai mult.

Dacă doriți şi voi o evaluare sau servicii de la SEOmonitor vă rog să vizitați aici la  http://seomonitor.com/keyword-tool

English: Diagram of the metasearch concept (wi...
English: Diagram of the metasearch concept (with english labels) (Photo credit: Wikipedia)

300x250-copy1

Numele trandafirului


Oamenii care obisnuiesc sa citeasca mult si din domenii diverse, cu siguranta au auzit de cartile celebrului autor Umberto Eco. Celebrele sale carti „Istoria frumusetii”, „Pendulul lui Foucault”, „Numele trandafirului” si multe altele sunt cunoscute in mai multe tari.

Daca e sa vorbim de ultima dintre cele amintite, si anume ”Numele trandafirului”, putem spune ca acest roman atrage prin faptul ca este in acelasi timp atat un roman politist cat si o parabola despre adevar, acesta din urma fiind vazut din perspectiva teologica, filosofica, scolaristica si istorica. Datorita faptului ca atat autorul cat si romanul in sine a fost foarte cautat, acesta a ajuns sa fie tradus in 35 de limbi si ecranizat in anul1986.

Va garantam faptul ca acest roman este absolut incredibil si ca va va tine cu sufletul la gura de la prima pana la utima pagina. Suspansul si misterul vor fi la cele mai inalte niveluri astfel incat sa va puteti bucura de o lectura fascinanta.

De asemenea vă recomand şi alte cărţi precum viata pe un peron de Octavian Paler dar şi o altă carte a lui Umberto Eco, manuscrisul gasit la accra.

Lectură plăcută!

Umberto Eco
Umberto Eco (Photo credit: erinc salor)
Autogramm von Umberto Eco
Autogramm von Umberto Eco (Photo credit: Wikipedia)
Tom Fecht: Kaltes Quadrat (cold square) – Bonn...
Tom Fecht: Kaltes Quadrat (cold square) – Bonn – Installation in the entrance of the Federal art and exhibition hall in Bonn – paving stone in memory of Michel Foucault (Photo credit: Wikipedia)
English: Umberto Eco receives the honoris caus...
English: Umberto Eco receives the honoris causa degree in architecture at the Mediterranean university of Reggio Calabria from rector Alessandro Bianchi Italiano: Umberto Eco riceve la laurea honoris causa in architettura presso l’Università Mediterranea di Reggio Calabria dalle mani del rettore Alessandro Bianchi (Photo credit: Wikipedia)
Spanish Foucault pendulum
Spanish Foucault pendulum (Photo credit: Wikipedia)

300x250-copy1

Octavian Paler - A deveni un ratat
Octavian Paler – A deveni un ratat (Photo credit: Români celebri)

 

Ar fi semnul că avem nevoie de altă Opoziţie!


Este finalul articolului domnului Cornel Nistorescu,publicat ieri, 15 decembrie 2011,în http://www.cotidianul.ro. Am preluat de pe blogul lui Bogdan Marinescu aceste cuvinte pe care le-am simţit parcăfiind gândurile mele! fiind ale mele

Ce vreau să spun

Nu disperaţi! Mai există şanse!

de Cornel Nistorescu

Ce mare lucru dacă Opoziţia tipăreşte câteva sute de mii, poate 1-2 milioane de autocolante mici pe care să scrie „NU comasării!”? Sau „NU regimului Băsescu!”. Sau „NU tripletei Băsescu-Udrea-Boc!”. Sau „NU” lângă figura unui pitic şi a unui chior. Şi să cheme populaţia nemulţumită să poarte şi ea un carton sau o coală albă. Pe stradă, în parcuri, în magazine. Şi cei care au aceeaşi părere să scrie pe maşini acelaşi „NU”. O fi atât de greu? Nu ştiu cum vor răspunde locuitorii ţării noastre. Ar fi un test grăitor şi pentru Putere, şi pentru Opoziţie. Dacă milioane de oameni, pe străzile, pe şoselele şi pe drumurile României vor afişa un „NU” mai mic sau mai mare, cu siguranţă că regimul Băsescu nu va putea spune că a avut şi el nu ştiu câte milioane de voturi. Dacă oamenii nu vor reacţiona la o asemenea chemare înseamnă că ideea aceasta a fost modestă. Mai este loc de atâtea sute şi mii de idei de protest.

Şi dacă nici una nu prinde, atunci avem o altă problemă.

Ar fi semnul că avem nevoie de altă Opoziţie!

Domnule Ion Iliescu, mă bucur că îmi daţi dreptate.


09 dec 2011, 08:42 | Actualizat Vineri, 09 Decembrie 2011 12:14

Incredibil, dar adevărat: Ion Iliescu este nemulţumit de PSD! Preşedintele de onoare al partidului îi critică pe colegii săi pentru că pierd confruntările electorale. „Înainte câştigam singuri, acum ne gândim cum să câştigăm şi cu liberalii”, spune Iliescu.

Iliescu, nemulţumit de PSD: Înainte câştigam singuri, acum nu mai suntem capabili / FOTO: Grup RC

„Eu am avut răspundere politică majoră, am fost propulsat după lupta din decembrie, am participat la algerile din ’90, apoi din ’92, le-am pierdut pe cele din ’96 şi am revenit în forţă în anul 2000, deci din 4 campanii electorale am pierdut una. O confruntare în ’96, restul am câştigat. Din păcate, de atunci partidul nostru nu ştie să mai câştige. Acum am făcut o alinaţă cu PNL-ul şi e bine. Înainte câştigam singuri. Acum nu mai suntem capabili. Problema e cum să facem în alianţa cu liberalii să câştigăm”, spune Ion Iliescu.

Declaraţiile au fost făcute la o întâlnire cu social-democraţii din Sectorul 1 al Capitalei.

Din ceea ce se spune în  articolul de mai sus, domnule Ion Iliescu, tind să cred că,  am avut dreptate să trag semnalul de alarmă , pe care l-am tras, cu acel comentariu de pe blogul dumneavoastră: „Domnule Ion Iliescu, m-aţi dezamăgit!”. Calitatea oamenilor din PSD, a liderilor locali, a dus la scăderea încrederii electoratului în acest partidPăcat! Aceste constatări, venite din partea dumneavoastră, sper să însemne mai mult decât spusele meleTrezirea la realitate! Eu mă refeream la un caz concret şi apropiat de mine în spaţiuDumneavoastră faceţi constatări la nivel central.