Fotbalisti şi fotbalagii: o categorie aparte pe care am moștenit-o din urmă, din vremea lui Ceaușescu.
Primi erau personaje locale, care în urma unei abilitați sporite în mânuirea balonului rotund, avansau în ierarhia socială şi în cea a unei anume profesii, fără a avea competențele necesare. De fapt ei figurau în scripte şi luau bani de la unitățile unde erau angajați, dar activitatea lor se rezuma la antrenamente pentru a jucând fotbal de divizii inferioare. Odată cu vechimea în muncă avansau în plan profesional, ajungând în posturi deosebite,adică şefi serviciu CFI, şefi de secţie, aşa că o persoană având pregătire de fotbalist avea întâietate în fața uneia care era calificată prin studii reale, specializată în domeniu. Mai erau şi cei care se străduiau şi pe baza reputației de fotbalist terminau un liceu, eventual o facultate pe care n-o frecventau, iar la ieșirea din viața sportivă se credeau mari zmei, nu le mai ajungea nimeni la nas şi astfel deveneau şefii unor oameni capabili, dar fără mușchi. Răzbunarea lor era cu atât mai mare cu cât înduraseră umilințe mai mari până la a ajunge acolo, uneori vânzând cartofi cu pământ, alteori cu bună știință sau din inconștientă încălcând legea.
Evenimentele din decembrie 1989 i-au făcut pe acești băieți deștepți să înainteze rapid pe scara înavuțirii, devenind persoane cu o mare putere financiară, mai ales alăturându-se unor partide politice noi înființate.
Fotbalagii sunt un subprodus al ideii de “fotbalisti”. Fotbalagii sunt acei suporteri locali care merg la meciuri, discută despre joc, fiecare fiind expert în fotbal. Ei nu merg la meciul de fotbal ca la un spectacol ci pentru ca ulterior în discuții cu cei asemenea lor să încerce să arate cât de competenți sunt, câte știu despre fotbal, ce ar fi făcut ei dacă echipa ar fi fost pe mâna lor. Majoritatea dintre ei nu au călcat pragul unei biblioteci, al unei săli de spectacol unde se prezintă o piesă de teatru, sau ceva de genul acesta. Eventual, acum după 1989 , acești fotbalagii au devenit o masă electorală ușor manevrabilă, mai ales că majoritatea sunt pensionari şi în mândria lor prostească sunt amăgiți atât ca fotbalagii cât şi ca pensionari.
Fotbalisti și fotbalagii! O plagă greu de de digerat, moștenire mai gravă decât securitatea ceaușistă, cu bătaie lungă în viitor. Din ei evoluează Ultraşii de azi. Dintre fotbalagii s-a ridicat acel Becali, o palmă de pe obrazul României susținut de acei de aceeași teapă ca el.
Blogul lui Popa Țeapă 