Ucraina nu vrea ajutorul umanitar al Rusiei?


Pentru Moscova, Kievul doreste sa desfiinţeze traseul ce a fost stabilit de acordul inițial. - (AFP Foto)
Pentru Moscova, Kievul doreste sa desfiinţeze traseul ce a fost stabilit de acordul inițial. – (AFP Foto)

Kievului susține că a distrus o coloană tancuri rusești care ar fi intrat în noaptea de joi spre vineri pe teritoriul său. La rândul său Moscova se plânge de sabotarea misiuni sale umanitare.
Moscova a negat în mod oficial ca ar fi intrat cu efective militare pe teritoriul Ucrainei în noaptea de joi, punând aceste zvonuri pe seama sabotorilor care doresc compromiterea misiuni sale umanitare.

În încercarea de a calma situația , ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin a anunțat vineri, că se va întâlni cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la Berlin mâine, duminică, alături de liderii diplomației franceze și germane.

OSCE nu a văzut nimic la punctele de trecere monitorizate

Invocând o incursiune a unor blindate rusești în noaptea de joi pe teritoriul ucrainean, președintele, Poroșenko a declarat că „o mare parte din acest material de luptă a fost distrus în noaptea joi spre vineri de către artileria ucraineană.”

Tensiunea a crescut atunci când jurnaliștii britanici au anunțat că douăzeci și trei de transportoare blindate pentru transportul de trupe, sprijinite de vehicule de logistică au trecut granița în noaptea de joi, în apropiere de postul de frontieră Doneţk loc prin care trebuia să treacă un convoi umanitar rus controversat, destinată ajutorării popu-laţiei, victimă a celor patru luni de conflict, în estul Ucrainei.
Moscova a negat întotdeauna orice știre a trecerii trupelor și echipamentelor sale militare peste graniță, așa cum au acuzat în mod repetat Kievului și occidentalii.

> Citiţi şi: Mise au pilori, Moscou ne cille pas

>Citiţi şi. Étincelle, l’édito de Denis Daumin

NATO si Kievul, au confirmat incursiunea a unor blindate rusești pe teritoriul Ucrainei. Pe de altă parte șeful misiunii de observare OSCE în regiune, Paul Picard, a dat asigurări că observatorii organizației nu au văzut nici camioane nici  vehicule blindate trecând  granița, cel puțin la punctele de control Gukovo şi Donețk.

Moscova, acuză Kievul că aruncă gaz pe foc. Intensificarea brutală a operațiunilor militare ucrainene în est, este destinată împiedicării trecerii convoaielor cu ajutoare umanitare, convenite printr-un acord cu Kievul, au menționat rușii vineri.

După tergiversări, Kievul a acceptat în cele din urmă intrarea coloanei ruse, via teritoriul de est unde acesta  nu este controlat de rebeli. Situația umanitară continuă să se degradeze. Avansarea ucraineană se face cu prețul a numeroase victime în rândul civililor. Statele Unite au cerut în noaptea de joi Ucrainei reținere .
Mai multe burse europene au manifestat reținere la anunțarea acestui incident militar, bursa de la Frankfurt scăzând cu  1,44%, iar bursa din Paris cu 0,74%.

Aproximativ 300 de camioane, care transportă 1.800 de tone de ajutoare umanitare de la Moscova, au fost parcate încă de vineri seara, la aproximativ treizeci de kilometri de punctul de frontieră Doneţk (omonim cu numele cetății din estul Ucrainei).
Potrivit unui purtător de cuvânt militar ucrainean, 41 de polițiști de frontieră şi 18 controlori vamali a ajuns la Donețk pentru a inspecta camioanele, dar ei nu şi-au început activitatea, în așteptare documentelor de la Crucea Roșie, care se ocupă de distribuția de ajutoarelor.

Traseul convoiului a fost problematic încă din momentul plecării sale, marti, dintro bază militară de lângă Moscova. Ucraina și multe țări occidentale au suspectat Rusia că ar vrea să ascundă sub acest convoi o intervenție militară.

Vladimir Putin a promis vineri că va face  totul pentru a se asigura că ajutorul este livrat oamenilor care au suferit în conflict care a făcut mai mult de 2.000 de victime, în ultimele două săptămâni.

Traducerea articolului  L’Ukraine et la Russie à la frontière de la guerre  aparut în ediţia on line a publicaţiei La Novelle République în data de 16/08/2014

Conflictul din Ucraina


Foto: RIA Novosti/Alexander Vilf
Foto: RIA Novosti/Alexander Vilf

Sub titlul de mai jos, Mediafax publica articolul din care am extras anumite pasaje pe care va invit sa le citiți în întregime aici→

Vladimir Putin: Planul de pace ucrainean nu este viabil şi realist fără negocieri cu insurgenții

Vladimir Putin afirmă că planul de pace elaborat de către omologul său ucrainean Petro Poroşenko nu trebuie să aibă „un caracter de ultimatum” pentru insurgenții pro-ruşi şi că nu va fi „viabil” şi „realist” fără un dialog, a anunţat sâmbătă serviciul de presă al Kremlinului.

„Planul de pace al domnului Poroşenko nu trebuie să aibă un caracter de ultimatum pentru insurgenţi”, a declarat Putin, citat într-un comunicat, adăugând că el „susţine”, cu toate acestea, decizia preşedintelui ucrainean de a ordona o încetare unilaterală a focului care să le permită rebelilor proruşi să depună armele.

„Planul propus, dacă nu este urmat de eforturi concrete în vederea deschiderii unui dialog, nu va fi nici viabil şi nici realist”, a nuanţat el.

„Posibilitatea care s-a oferit odată cu încetarea operaţiunilor militare trebuie să fie exploatată în vederea declanșării unui dialog constructiv şi ajungerii la un compromis politic între părţile beligerante din estul Ucrainei”, a continuat el…………………………………………………………………………………………………………………………………

„Astăzi, 20 iunie, va începe aplicarea armistiţiului. Încetarea unilaterală a focului va dura până pe 27 iunie”, a declarat Petro Poroşenko în cursul unei vizite în regiunea Doneţk, un bastion al insurgenţilor separatişti proruşi.

Planul de pace prezentat vineri de Poroşenko va începe să fie aplicat odată cu armistiţiul. Acest plan conţine puncte referitoare la „dezarmare”, „garantarea unui culoar pentru plecarea mercenarilor ruşi şi ucraineni”, precum şi „descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”, potrivit site-ului televiziunii private Inter TV.

Normandia, 2014 Ziua-Z, putin, etc


Ziua-Z la 70 de ani! Mr Putin spoke with Ukraine’s President-elect Petro Poroshenko in an eagerly anticipated exchange at the sidelines of the ceremonies
Ziua-Z la 70 de ani! Mr Putin spoke with Ukraine’s President-elect Petro Poroshenko in an eagerly anticipated exchange at the sidelines of the ceremonies

Ziua-Z şi Putin! 2014, Normandia

D-Day 70th anniversary: Putin appears isolated as Western leaders gather at Normandy

Aniversare Ziua-Z: Putin apare izolat faţă de liderii occidentali reuniţi în Normandia

Fotografiile apărute la comemorarea   a 70-a ani de la  debarcarea aliaţilor în Franţa, aşa zisa Ziua-Z , îl prezintă pe Putin aparent  izolat. Vladimir Putin poate fi văzut în picioare, la o anumită distanţă de liderii occidentali, la ceremoniile din Normandia.

Imaginea  a surprins… Continuarea

Sursa: Ziarulluiipu.ro

Paralele, 1914-2014


Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la începerea Primului Război Mondial. Mulţi experţii remarcă asemănarea dintre situaţia de acum şi cea de atunci, nu doar în economie, ci şi pe plan politic.

Primul Război Mondial a fost pus la cale timp de câteva decenii. La Congresul de la Berlin din anul 1878 s-a rupt de fapt „uniunea dintre trei împăraţi” – rus, german şi austro-ungar. În jurul anilor 90 ai secolului al XIX-lea, lumea a fost împărţită între „vechile” puteri europene – Anglia, Franţa, Portugalia, Olanda. Belgia. Dintre celelalte mari puteri, Rusia era ocupată cu stăpânirea Estului, iar americanii cucereau Vestul Sălbatic. Germania a rămas pe dinafară, iar nemţii, nemulţumiţi de această situaţie, au început să vorbească despre o nouă reîmpărţire a lumii, ceea ce a şi dus la război.

După înfrângerea în acest război, Rusia şi-a intensificat politica externă în Europa. Iar Marea Britanie, dorind hegemonia în Europa, a încercat să joace rolul de arbitru internaţional.

În prezent, SUA în locul Marii Britanii şi-au luat rolul de arbitru internaţional, iar Germania, deşi a devenit un colos economic, nu este independentă în politică. Ca şi acum o sută de ani nu este determinat locul ei pe „tabla de şah” mondială. Dar cât de mult timp Washingtonul va mai putea ţine Germania în sfera sa de influenţă? Căci nu este vorba de Polonia, Muntenegru sau Albania.

În secolul al XXI-lea au apărut noi jucători. Este vorba despre ţările BRICS, printre care se numără şi Rusia. După anul 2000, Moscova a revenit pe arena mondială. Mizând pe formarea unei alte ordini mondiale, ea a demonstrat în cazul Siria că securitatea în lume poate fi asigurată doar împreună cu Rusia. Însă ideea propusă de Rusia de a se forma de la Oceanul Atlantic până la Oceanul Pacific un spaţiu economic şi umanitar unitar nu place tuturor. În mesajul său către Consiliul Federaţiei Vladimir Putin a menţionat că Rusia a obosit „să mai fie pusă la colţ” de Occident, care „ne dezamăgeşte şi ia decizii în spatele nostru”.

În secolul al XXI-lea cursa înarmărilor nu este de domeniul trecutului. Există un acord privind reducerea armelor strategice de ofensivă, dar există şi tot mai multe întrebări cât este de respectat.

Dacă e să vorbim despre economie, criza financiară s-a declanşat în SUA înainte de Primul Război Mondial, în anul 1907. S-a prăbuşit piaţa de capital de la New York…….
Mai mult: http://romanian.ruvr.ru/2014_03_21/1914-2014-Paralele-2060/

O mica mare deosebire, atunci dușmanii erau în interiorul Europei, acum sunt în afara ei, pot distruge continentul care i-a trimis să colonizeze lumea! Jandarmii lumii au scăpat de sub control, rațiunea le este întunecată de sângele puterii. Opriți-vă păgânilor!