Canalul Dunăre-Bucureşti adio


Canalul azi foto diacaf.com
Canalul azi
foto diacaf.com

Canalul București-Dunăre, început de Ceaușescu în anii 80, a fost amânat pentru 2030, din cauza costurilor prea mari

Un proiect măreţ al epocii comuniste este acum o ruină. Capitala urma să devină port la Dunare, dar lucrările la canalul Bucureşti-Dunăre ar putea fi reluate abia peste 16 ani, din cauza costurilor ridicate – 1,5 miliarde euro. Specialiştii spun însă că va fi prea târziu. Începute de Nicolae Ceauşescu în anii 80, lucrările au intrat în conservare după 1990. Conservare doar pe hârtie, pentru că în realitate s-a ales praful.

În 1990, când s-a oprit munca la canalul Bucureşti-Dunăre, erau gata aproape două treimi din lucrări. Nici acum autorităţile nu se grăbesc să redeschidă şantierul. Îi sperie costurile mari. Ar fi vorba de o investiţie de aproape 1,5 miliarde de euro pentru ca Bucureştiul să aibă port şi ieşire la Dunăre. Aşa că în strategia pe transporturi, canalul este propus spre realizare după 2030.

Nu cred că trebuie să luăm o decizie pripită. Poate să dureze 10 ani implementarea, aşa cum în Grecia se construieşte un tunel de 15 ani”, spune Marcel Boloş, director general al Autorității de Managenment pentru programul operațional Transporturi (AM POS-T).

Nu cred că peste 15 ani cineva raţional mai poate conta pe ceea ce este acum. Trimiterea lui dupa 2030 este lovitura finală. Costul lucrărilor efectuate până acum este de un miliard de dolari”, spune Cornel Marţincu, director general al unei firme de proiectare.

Aşa că proiectanţii canalului propun realizarea proiectului în etape. În următorii ani să se amenajeze doar cursul râului Argeş până la Olteniţa şi să se construiască portul de la 1 Decembrie, urmând ca apoi, în funcţie de bani, să se facă lucrări şi pe râul Dâmboviţa şi…..Sursa Digi 24.ro  Continuarea →

Dacă ți-a plăcut articolul, urmărește Digi24.ro şi pe FACEBOOK şi TWITTER!

Cândva era o mândrie acest canal. Când Iliescu şi Roman au dat drumul Jafului Naţional, al industriei, cea care era un „morman de fiare vechi”, dar şi agricultirii care a fost fărâmiţată până la suprafeţe imposibil de cultivat, au condamnat această lucrare relizată în proporţie de două treimi.

Articole de citit

Jocul de glezne al lui Ponta

Victor Ponta interzis la Cotroceni

Victor Viorel Ponta pupă curul boşilor americani!

Joc de picioare, PSD la mantinela

si multe altele pe www.ziarulluiipu.ro

“Mai dragă” Domnule Ion Iliescu,


1798553_700122096698708_961175049_n

Scrisoare către Ion Iliescu

Mihaela Gradinaru

“Mai dragă” Domnule Ion Iliescu,
Vă scriu aceste rânduri pentru că zilele astea am primit o veste fabuloasă şi m-a făcut să mă gândesc intens la dvs. Vă scriu pentru că pe 17 Septembrie 2014, CEDO a decis că mineriada va fi investigată în continuare de statul român (considerată chiar crima împotriva umanitatii) şi de atunci nu mai am stare. Vă scriu pentru că dumneavoastră sunteţi păpuşarul absolut al acestor întâmplări sinistre pe care nu le putem uita. Nu avem cum! Cineva mă întreba zilele trecute dacă nu s-au prescris faptele. Nu! Anumite măgării şi orori nu se pot prescrie niciodată. Istoria nu poate uita. Nu trebuie! Nu am fost fizic prezentă la mineriade. Moral însă, mă simt lezată de fiecare gest nesăbuit care a înăbuşit democraţia şi a instaurat tirania nesimtirii şi cultul urii. Moral, şi eu simt că m-au bătut minerii în Piaţa Universităţii. Moral, pe toţi ne-au rănit evenimentele de atunci, au lăsat răni adânci ce se vindecă greu şi ne-au trimis cu zeci de ani în urmă , la coada istoriei. Moral, aţi făcut pipi cu boltă, de la trambulină, pe democraţie şi pe popor. Moral, doar pe dumneavoastră nu v-au atins întâmplările şi urmările. Moral, şi nu numai sper să va atingă. Moral…Să va fie ruşine!

Am doar 30 de ani dintre care ultimii 25 au fost trăiţi într-o permanentă tranziţie de nicăieri spre niciunde. O tranziţie grea de care sunteţi răspunzător împreună cu acoliţii dumneavoastră, întreaga “minunata” clasa politică postdecembristă. La fel şi de jaful naţional care a luat tot din ţara asta…inclusiv speranţa oamenilor, mai ales speranţa.. Sub rânjetul ăla perfid al dumneavoastră se ascund 25 de ani de colaps, intrigi şi minciună. Să va fie ruşine!

Trebuia să fiu un copil blând şi visător, crescut în “liniştea” de după căderea comunismului, dar am învăţat să urăsc. Am învăţat să urăsc pentru că dumneavoastră şi cei la dvs există. Am învăţat să urăsc pentru că furaţi. Am învăţat să urăsc pentru că minţiţi. Am învăţat să urăsc pentru că manipulaţi şi distrugeţi. Am învăţat să urăsc pentru că dezbinaţi. Am învăţat să urăsc pentru că am crescut văzând nişte politicieni demni de dispreţ care au sfidat şi au alimentat ura unui popor. Un popor care fără dumneavoastră ar fi fost acum departe. Un popor care mai avea poate o şansă să înveţe să iubească ţara asta frumos, să o ocrotească şi să o crească, dacă nu aţi fi insistat cu lăcomia şi jaful până nu a mai rămas mai nimic. Un popor care a trebuit să îşi trimită fiii şi fiicele să spele bătrâni la fund în Spania şi Italia în timp ce bătrânii lor mor singuri şi măcinaţi de dor, acasă, în bătătură, aşteptând să fie bine şi în ţara lor şi să li se întoarcă odraslele. Da! De la dumneavoastră a început! Ne-aţi alungat din propria ţară iar pe cei rămaşi i-aţi învrăjbit unii împotriva alora. Să va fie ruşine!

Este incredibil cum mă întâlnesc cu prieteni la fel de tineri şi sarbatorim că a intrat un alde’ Voiculescu la închisoare pentru 10 ani şi ne trezim spunând cu patos “Băi nene, eu pe Iliescu vreau să îl văd la răcoare”; „Iliescu trebuie să plătească”. Unii vă doresc şi chestii mai urâte dar eu sunt o delicată şi va las pe dumneavoastră să le ghiciţi. Nu vi se pare ciudat că oameni atât de tineri va urăsc atât de tare? Că îşi doresc atât de mult să vadă dreptate pentru o nedreptate întâmplată unor oameni mari, pe când ei erau încă la grădiniţă? Să vă temeţi de copiii ăştia frumoşi care au învăţat să gândească singuri şi să spună adevărul cu glas tare şi minte limpede. Ei au mai învăţat ceva de mare preţ: cum e să ai demnitate, decentă şi integritate. Ceva ce dumneavoatra nu aţi avut şi nu aveţi. Să vă fie ruşine!

Prin măsurile luate în toţi anii din urmă şi prin atitudinea despotică, aţi adus minerii printre noi în fiecare zi. Ne-aţi făcut să credem că orice opinie sau crez, odată exprimate, vor fi stinse cu o bată în cap. Aţi ucis cu sânge rece zeci de oameni în 90’ (cimitirul Străuleşti II nu minte şi chiar vă invit ca împreună cu Dl Petre Roman să îl vizitaţi zilnic, începând de astăzi şi să cugetaţi). Aţi ucis cu sânge rece civismul. Să vă fie ruşine!

Dacă astăzi se fură, se minte, se devalizează şi clasa politică nu îşi asumă nimic şi nimeni nu e e pedepsit, tot dumneavoastră vi se datorează. Pentru că aţi scăpat nepedepsit cu toate porcăriile făcute. Şi ei au văzut că se poate. Şi au făcut precum au văzut. Pentru că aţi dat naştere unei generaţii de monştri politici tupeişti care urmăresc doar interesul propriu şi au obrazul mult prea gros să îi mai atingă nevoile oamenilor. Să vă fie ruşine!

Anul trecut am ieşit în stradă şi am protestat pentru Roşia. M-am bucurat că sunteţi bătrân şi neputincios şi nu ne mai puteţi face nimic. M-am bucurat că sunt în 2014 într-o ţară UE (dar asta nu vi se datorează) şi jandarmii m-au privit cu simpatie, mi-au spus sărumana şi mi-au mărturisit că suntem faini şi tare s-ar bucura să fim un million, să nu aibă ce ne face şi să negociem mai bine viitorul ţării, pentru toată lumea. Bănuiesc că faceţi alergie când auziţi asta. Vremea pumnului în gură a trecut. Am fi fost în Rusia lui Putin dacă rămâneaţi la butoane. M-am bucurat că pot vorbi liber fără să îmi dea ortacii una peste bot…sau să îmi distrugă laptopul precum au fost distruse maşinile de scris “automate” găsite în 90…..sau cum au fost vandalizate laboratoarele din Universitate şi sediile partidelor din opoziţie….sau distruse vieţile unor oameni care încă mai credeau în bine şi în democraţie dar a fost ultima oară când au mai crezut în ceva. M-am bucurat în toamna lui 2013 că Iliescu şi minerii lui sunt doar o amintire sinistră, o pată pe obrazul ţării ăsteia şi că pot sta în Piaţa Universităţii fără să mă tem de ei . Domnule Iliescu, aflaţi că şi Scaraoschi ar fi fost poate o varianta mai bună de lider decât dvs. Măcar ăla nu ar fi pretins că face bine în timp ce făcea atâta rău. El ar fi fost sincer de la bun început. Dumneavoastră însă, ne-aţi minţit cu neruşinare. Să vă fie ruşine!

M-aş bucura tare să plătiţi. Atât de tare încât am decis că dacă ajungeţi să faceţi chiar şi o zi de închisoare…nu le mai cer nimic vreodată următorilor: Lui Moş Crăciun, Moş Nicolae,, Iepuraşului sau lu’ tanti Ziua mea de naştere & nume. Am avut mereu aşteptări mari de la cei menţionaţi şi cadouri consistente dar imaginaţi-vă că demascarea şi acuzarea dumneavoastră ar fi cadoul suprem, pe viaţă.

Din nou, închei fără stimă, respect şi fără aşteptări prea mari. Vă amintesc însă ca in inimile multor cetateni sta scris asa: “Dreptate, ochii plânşi cer să te vadă”. Dreptatea însă s-a rătăcit şi umblă năucă încă, cu capul spart …de la mineriada, revolutie şi nu numai. O asteptam, ca si cand…

În încheiere aşadar, vă doresc doar un sincer : SĂ VA FIE RUŞINE!

Un blog ce are câţiva cititori nu trebuie băgat in seamă


Aşa mi-a spus un ziarist cu acte în regulă. Din păcate ziarul dumnealui, unde este director,  face gafe la fiecare număr. Eu mă mândresc cu faptul de a fi propriul meu stăpân, chiar dacă am anumite simpatii politice. Aş vrea să vă arăt diferența dintre un articol insultător din ziarul său, în ciuda faptului că l-a vrut  adulativ la adresa fostului preşedinte al României, Ion Iliescu:(Iată articolul împricinat aici!). Diferenţa se vede în alt  articol, scris de un profesionist,: „În copilărie, Ion Iliescu era sa dea foc orașului Olteniţa”  din revista VIP net.

Diferenţa  dintre un arivist şi un profesionist.

Sunt tare de cap!


De curând a apărut în  Olteniţa “KM 430”.  Director  al acestei publicaţii, tânărul absolvent al unei facultăţi de ziaristică,  domnul Raymond Daniel Madinoaie.

Nu ştiu cine finanţează această publicaţie, dar  văd că furnizează informaţii mai mult decât hilare, chiar insultătoare la adresa unui fost preşedinte al României, domnul Ion Iliescu. Asocierea domniei sale cu Dezbrăcatu și alte “almanhe”,  cu  Gabriela Cristea, cea cu poze indecente, aşa cum se vede în  fotografia Alexandrei Sebe, din pagina 7 este total deplasată.

Ce nu înţeleg, este orientarea politică a domnului Madinoaie. Ca lider al organizației de tineret a PSD, în ziarul al cărui director este, văd că ridică osanale domnului Milescu Costinel, candidat  până la urmă susţinut de PDL, în prezent şi el anchetat de organele abilitate la sesizarea ANI.

Este drept că sufletul unui ziar  comercial este reclama. Poate faptul că „Angel’s Event”, şi poate alte firme fidele primarului oferă reclamă acestei publicaţii să fie o parte din cei 30 de arginţi.

În ceea ce priveşte articolul „Milescu sare în ajutorul olteniţenilor”, pe lângă faptul că este un exemplu clar de propagandă electorală, mă face să întreb : „Cine finanţează lucrările?”. Dacă sunt finaţate din banii noştri, ai primăriei ce i-a adunat de la noi din impozite, este foarte grav! Oare Milescu nu are bani suficienţi pentru a-şi finanţa campania?

„În apropierea PDL Călăraşi se mai află o persoană asupra căreia a planat suspiciunea de a fi fost colaborator al Securităţii. Primarul municipiului Olteniţa, Costinel Milescu, pe care PDL s-a angajat să-l susţină la alegerile de anul viitor.

http://www.dincalarasi.ro/pc-calarasi-ramane-fara-primari-niculae-ghedzira-pleaca-la-pdl-primarul-de-la-sarulesti-este-colaborator-dovedit-al-securitatii/2011/11/

Mult mai onest mi se pare domnul Dociu, care recunoaşte în mod direct faptul că susţine activitatea primăriei, a primarului şi conduce un oficios al primăriei decât acest KM 430.

Oare am greşit, domnule Iliescu Ion?!


După o fițuică locală, aici, în acest bloc, a locuit domnul  Ion Iliescu

Fraților, păstrați-vă decenta în campania aceasta indecenta! Când eu atrăgeam atenția domnului Ion Iliescu, referitor la anumite personaje olteniţene, care vor sa culeagă lauri asociindu-se numelui domniei sale, am fost luat de nebun. La această fiţuică este director Raymond Madinoaie. Atenţie tuturor marilor lideri PSD.

Václav Havel


 Ca să pot înțelege mai bine, ce a însemnat Václav Havel pentru mine, voi face referire la anumite momente din viaţa mea, dar şi la scrisoare trimisă de acesta, în octombrie, anul acesta, celor ce au sărbătorit ziua sa de naştere, în cadrul Centrul de Cultură al Republicii Cehia la Bucureşti, sub titlul „La mulţi ani, Václav Havel!”, scrisoare citită de domnul Jiří Šitler, ambasadorul Republicii Cehe în România, pe 5 octombrie. Înainte a avut loc o gală cu un spectacol cu piesele de teatru scrise de sărbătorit.

Mi-aduc aminte de Cehoslovacia, din copilărie când urmăream serialul „Patru tanchişti şi un câine”
Următoarea amintire se leagă de primăvara de la Praga. Ascultam alături de părinţii mei, copil fiind știrile difuzate de Europa Liberă. Aşa am aflat de Jan Palach, de arestarea lui Alexander Dubček de către sovietici lui  Leonid Brejnev. Sunetul tancurilor sovietice de pe străzile din Praga, aşa cum erau transmise de diferite posturi de radio, îmi sună în minte.
Îmi aduc aminte cum pe  16 ianuarie 1969, studentul Jan Palach și-a dat foc în Piața Wenceslav (Václavské námĕstí) din Praga, în semn de protest față de noua suprimare a liberei exprimări. Dubček a fost înlocuit din funcția de Prim Secretar cu Gustáv Husák.
Undeva, în căutările mele despre acestă perioada am găsit scrisă următoarea frază: „Occidentul nu a acordat nici un sprijin semnificativ reformiștilor cehi.”  Mi-am amintit de perioada celui de-al doilea război mondial când începând ziua de 15 martie 1939, trupele germane au ocupat Boemia și Moravia. Statul cehoslovac a dispărut de pe harta politică a Europei pentru aproape șase ani. „Wikipedia-Istoria Cehoslovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” ! De fiecare dată occidentul a lăsat pradă un stat aliat.
Şansa Cehoslovaciei a fost în 1989 când după data de 17 noiembrie când a fost creat Forul Civic, condus de dramaturgul Václav Havel. De data aceasta Cehoslovacia nu a mai avut nevoie de sprijinul occidentului pentru că, după greva generală din 27 noiembrie 1989 și în lipsa sprijinului aliatului sovietic, Partidul Comunist cehoslovac a abandonat puterea.  Vaclav Havel a ajuns la șefia Statului iar Alexander Dubček , scos din uitarea istoriei, la președinția Parlamentului.
Soarta a fost dura cu Cehoslovacia şi de data asta. În 1993  preşedintele  Václav Havel a pierdut în faţa secesioniştilor. A urmat separarea Republicii Cehe și Slovaciei, în urma Divorțului de Catifea. Vaclav Havel a devenit primul președinte al Cehiei, iar Vaclav Klaus a preluat funcția de premier.
Iată şi scrisoarea sus amintită:
                      „Dragi prieteni,
           Pentru că starea de sănătate nu-mi permite să călătoresc, daţi-mi voie să vă salut măcar de la distanţă şi să vă mulţumesc că v-aţi amintit cea de 75-a mea aniversare. Nu e ceva care să se întâmple foarte des şi de aceea mă încântă şi mă emoţionează.

Îmi amintesc cu mare plăcere de vizita mea la Bucureşti, din 1994, şi de acordarea titlului de Doctor Honoris Causa pe care l-am primit din mâna Rectorului Universităţii, Emil Constantinescu, care a fost şi ales preşedinte la scurt timp după asta. Dacă este printre cei prezenţi azi, îi transmit salutările mele cordiale. Pentru discursul meu de atunci mă gândisem, în urma celor cinci ani scurşi, la soarta pe care o are un slogan revoluţionar şi la diferenţa dintre un ideal şi o iluzie. Idealul pe care îl atinsesem era că am contribuit la prăbuşirea regimului totalitar comunist şi că am făcut posibilă reîntoarcerea libertăţii în ţara noastră. Dar, din păcate, a fost la scurt timp înlocuit cu iluzia calculului cinic, cu iluzia profitului rapid, cu iluzia că toate celelalte lucruri în afara câştigului material sunt de fapt iluzii. În acelaşi timp, idealurile, emanate din spiritul creativ şi din gândirea critică, au devenit o povară şi un lucru de luat în râs. Sunt de părere că exact asta ar trebui să avem în vedere data viitoare când diverse grupări politice caută voturile noastre.(Oare va asculta cineva aceste îndemnuri, ale unui om trecut prin puşcăriile comuniste, dar şi pe la vremelnica funţie de şef al statului?)

Astăzi, nu doar ţara noastră, ci întreaga Europă tinde să cadă pradă iluziei unor soluţii tehnocratice rapide. Cu toate acestea, criza băncilor şi cea a datoriilor nu sunt altceva decât criza omului care şi-a abandonat idealurile şi a capitulat în faţa iluziei că omul poate avea totul fără sacrificiu şi fără întârziere.

Este simţământul de disperare, de nimicnicie în faţa speranţelor pierdute,  pentru cei mai mulţi dintre noi. Am trăit în alt veac ţi în alt mileniu parcă mai lent şi mai uman.

Dragi prieteni, în secolul XX, legăturile dintre ţările noastre au fost bogate. România a jucat un rol important în Mica Antanta între cele două războaie mondiale, în timpul eliberării Cehoslovaciei de sub nazism, ca să nu mai vorbim de solidaritatea de care a dat dovadă România faţă de opoziţia din Cehoslovacia din trecut. Şi acestea au fost expresia victoriei idealului asupra iluziei că suntem mai câştigaţi dacă ne vedem doar de treaba noastră.

Noi încă păstrăm amintirea refuzului clar al României de a lua parte la invazia ruşinoasă a Cehoslovaciei de către armatele Tratatului de la Varşovia în august 1968. Şi, de asemenea, aş vrea să amintesc de marile personalităţi din România care au avut o influenţă nu doar asupra mea, ci şi a altora, şi care au îmbogăţit cultura lumii: Tzara, Ionesco, Brâncuşi sau Eliade, ale căror nume se regăsesc în teatrul din Na zábradlí, de la mine de acasă. În concluzie, aş vrea să le mulţumesc tuturor celor care păstrează sau ajută la păstrarea relaţiilor apropiate dintre ţările noastre. Mulţumirile mele sunt şi pentru traducătorii, editorii, cititorii şi spectatorii mei din România.

Mă despart de dumnevoastră azi cu urarea pe care v-am făcut-o şi în urmă cu 15 ani: Adevărul şi dragostea trebuie să învingă minciuna şi ura!

Al vostru,
VH”

Am înşirat câteva evenimente istorice care m-au marcat, nu din alte motive decât acela că nu poţi să te gândeşti la Václav Havel decât prin prisma unui participant activ la istorie şi făuritor al acesteia, un contemporan simplu care a considerat idealul său mai presus de orice în viaţă.  Nu l-am cunoscut niciodată! Nu l-am văzut niciodată în carne şi oase. După ce a trecut în lumea drepţilor, simt cum îmi va lipsi. Nu pot transmite condoleanțe pentru că n-am cui. Nu cunosc pe nimeni din prejmă-i. Dumnezeu să-l odihnească!

Alte articole legate de decesul lui Václav Havel, din presa scrisă, care m-au impresionat: Vaclav Havel, prietenul meu de Adam Michnik , A murit Václav Havel de SÎNZIANA STANCU, Romania lui I. Iliescu și Cehia lui V. Havel , Cehia pierde un preşedinte, Europa o conştiinţă. Simbolul Revoluţiei de Catifea iese din scenă  şi încă altele o mie. Pentru mine a murit o personalitate care a marcat şi momente din viaţa mea, prin suflul adus de știrile vremii, dar pe care îl voi avea alături, mult mai aproape, prin opera sa literară.

Václav Havel, Fmr.President of the Czech Republic at Velvet Revolution Anniversary in 2010 (Národní Street, Prague)
Václav Havel, Fmr.President of the Czech Republic at Velvet Revolution Anniversary in 2010 (Národní Street, Prague)

Chiar dacă unele articole pe care le voi menţiona, nu au de-a face cu subiectul, vă invit să citiţi si ce mai spun prietenii mei pe blogurile lor.

Luna concursurilor si campaniilor pentru bloggeri pe Blogatu.ro!

Moştenirea lui Havel nu încape în bănci

Magia SĂRBĂTORILOR de iarnă !

DUZINA DE CUVINTE Teoria relativității

DEUTSCHE WELLE:CHRISTIAN WULLF,PRESEDINTELE GERMANIEI IMPLICAT INTR-UN SCANDAL CU MEDIUL DE AFACERI!

ROMÂNI,A SOSIT CEASUL SĂ URMĂM EXEMPLUL ÎNAINTAŞILOR NOŞTRI! DEŞTEPTAREA !

Sezonul pomenilor, iar e bine în România

Bravo, domnilor! Aţi făcut şi laptele praf!

Criza, Euro si Constitutia

La multi ani Mihail si Gavril !

Despărțirea de Havel, în Decembrie

Jos pasiunea oarbă!

Fata cu sutien albastru

Ce spune într-un articol scris de Stiglits

Plugușorul lui Nea Costache

musafirii

What Is The CISS And How Does It Work?

Domnule Cristian Tudor Popescu dumneavoastra regretati ca nu ati avut o atitudine similara cu cea a lui Havel?

Domnule Ion Iliescu, mă bucur că îmi daţi dreptate.


09 dec 2011, 08:42 | Actualizat Vineri, 09 Decembrie 2011 12:14

Incredibil, dar adevărat: Ion Iliescu este nemulţumit de PSD! Preşedintele de onoare al partidului îi critică pe colegii săi pentru că pierd confruntările electorale. „Înainte câştigam singuri, acum ne gândim cum să câştigăm şi cu liberalii”, spune Iliescu.

Iliescu, nemulţumit de PSD: Înainte câştigam singuri, acum nu mai suntem capabili / FOTO: Grup RC

„Eu am avut răspundere politică majoră, am fost propulsat după lupta din decembrie, am participat la algerile din ’90, apoi din ’92, le-am pierdut pe cele din ’96 şi am revenit în forţă în anul 2000, deci din 4 campanii electorale am pierdut una. O confruntare în ’96, restul am câştigat. Din păcate, de atunci partidul nostru nu ştie să mai câştige. Acum am făcut o alinaţă cu PNL-ul şi e bine. Înainte câştigam singuri. Acum nu mai suntem capabili. Problema e cum să facem în alianţa cu liberalii să câştigăm”, spune Ion Iliescu.

Declaraţiile au fost făcute la o întâlnire cu social-democraţii din Sectorul 1 al Capitalei.

Din ceea ce se spune în  articolul de mai sus, domnule Ion Iliescu, tind să cred că,  am avut dreptate să trag semnalul de alarmă , pe care l-am tras, cu acel comentariu de pe blogul dumneavoastră: „Domnule Ion Iliescu, m-aţi dezamăgit!”. Calitatea oamenilor din PSD, a liderilor locali, a dus la scăderea încrederii electoratului în acest partidPăcat! Aceste constatări, venite din partea dumneavoastră, sper să însemne mai mult decât spusele meleTrezirea la realitate! Eu mă refeream la un caz concret şi apropiat de mine în spaţiuDumneavoastră faceţi constatări la nivel central.

Adăugire la articolul „Domnule Ion Iliescu, m-aţi dezamăgit”!


O prietenă bună mi-a spus că am fost prea dur în articolul meu,„Domnule Ion Iliescu, m-aţi dezamăgit!„. După ce m-am mai calmat, am gândit şi eu la fel. Îmi cer scuze domnului preşedinte!

Totuşi vin cu unele adăugiri. Într-o discuţie avută cu  secretarul organizaţiei de tineret a PSD, Raymond Madinoaie, acesta a spus că cererea, de a se face liste cu cei care pot să intre în sală(sic!), a fost venită din partea domnului Ion Iliescu, personal. De ce se fereşte domnia sa? Spre deosebire de alte localităţi, aici cărţile s-au dat gratuit, celor prezenţi. Au fost plătite, după declaraţia aceluiaşi, de către Oana Niculescu Mizil. Felicitări Oana!

Ce m-a deranjat, mai mult, după cele întâmplate este că nu s-au dat cărţile celor ce le preţuiau. Ieri am văzut la un depozit unde se colectează hârtia, cărţi duse acolo. Păcat! Totuşi a făcut o afacere bună, gândindu-ne la preţul cu care se colectează hârtia şi la faptul că el vrea să le revândă celor doritori. Vina o poartă organizaţia care a făcut invitaţiile.

Mulţumesc domnului Ion Iliescu pentru onoarea ce mi-a făcut-o de a-mi răspunde la comentariu.

RASPUNS LA COMENTARIU

31/10/2011 by Ion Iliescu

In legatura cu vizita la Oltenita.

 Popateapa Imi pare rau, insa spusele dumneavoastra nu par a fi intrutotul obiective :

1.- In primul rand, domnul Tone nu a fost prezent. Mi s-a spus ca lipsea din tara de mai multe zile. Deci, nu el s-a ocupat de invitarea celor prezenti.

2.- In al doilea rand – nu am vazut, la sosirea la Primarie, nici in strada, nici la sala, vreun dispozitiv de paza, care sa fi impiedicat pe cineva sa intre sau sa ma contacteze cand am sosit. (am stat mai multe minute in strada, la sosire, de vorba cu cei ce se aflau in fata Primariei). Nici la plecare. Apoi, am facut o vizita la Dunare, la fostul santier naval si in port; am fost in zona garii, unde m-am intretinut cu cetatenii din cartier. Am luat masa la restaurant in centru, m-am salutat cu mai multi cetateni.

3.- Desigur, eu nu am posibilitatea sa cunosc diverse aspecte cu care se confrunta oamenii. Am vazut ca orasul este in mare suferinta, dupa disparitia unitatilor economice unde lucrau multe mii de oameni, ceea ce se poate vedea in multe alte localitati. Este problema majora cu care se confrunta tara : cum sa incurajam intreprinzatorii locali, cum sa atragem investitorii straini pentru a crea locuri de munca. Din pacate, actuala guvernare nu se dovedeste capabila sa abordeze efectiv aceasta problema.

4.- In legatura cu desființarea CAP-urilor, stiti foarte bine ca eu am facut efortul sa le protejez. Din pacate, valul demolator promovat de forte interesate in anii aceia, a dus la desfiintarea lor (ceea ce nu s-a petrecut in Ungaria, Cehoslovacia sau Germania), lucru ce a agravat situatia economica a tarii, in special a agriculturii si a satului romanesc.

În legătură cu cele spuse de domnia sa în acest răspuns, am făcut unele precizări, pe blogul domniei sale.

Mulţumesc pentru onoarea ce mi-aţi făcut-o de a-mi răspunde.
Cât priveşte cele afirmate de mine, în legătură cu intrarea în sală, atunci când am vrut să intru pe uşa pe care intrau invitaţii, adus fiind de fostul dumneavoastră coleg de şcoală, domnul Buciu Ion, doamna Madinoaie Violeta, doamna Alina secretara, încă o doamna Andreea Mocanu, din staful PSD Olteniţa, m-au împiedicat, spunându-i domnului Buciu, “vreţi să ne faceţi greutăţi, domnule Buciu? ŞEFU’ NE-A SPUS SĂ NI ÎL PRIMIM”
Chiar dacă unii au intrat neinvitaţi, până la sosirea dumneavoastră, Secretarul Organizației de tineret a PSD, Raymond Madinoaie, a mers cu jandarmii în sală şi i-a dat afară. Dispozitivele de pază nu erau vizibile pentru dvstră. Jandarmii stăteau la intrarea pentru invitaţi, la et 1 erau patru luptători antitero,poliţişti în civil erau în zona prin care aţi intrat cu maşina şi o maşină a SRI, de la pirotehnie.. Nu am ştiut nimic despre programul ce l-aţi avut, neexistând nici o informare a cetăţenilor în acest sens.
Domnul Ţone, fiind un fost condamnat pentru delapidare cum singur recunoaşte în articolul din Atac, http://www.ziarulatac.ro/coltul-cititorului/viceprimarul-cercel-florian-un-ipochimen-plin-de-venin, a îndepărtat oamenii cinstiţi de PSD Oltenița. De aceea sunt în conflict cu dumnealui şi îi cer demisia. De aceea nu mă înscriu în PSD Olteniţa. În consecinţă cu acestea vreau să închei discuţia. Faptul că o persoană ca dvstră a avut bunăvoinţa să îmi răspundă, mă onorează şi ar trebui să dea un exemplu celor mai tineri din partid ca să aibă bun simţ şi receptivitate, chiar în faţa criticilor.
Cu stimă şi respect

În ceea ce priveşte punctul doi al răspunsului dumneavoastră, domnule preşedinte, după ce am fost respins cu atâta dispreţ de cerberii de la intrare, am preferat, ca după această umilinţă, să plec acasă. Nu am venit decât pentru a vă întâlni, nu ca să cerşesc ceva. E drept că ar fi fost o onoare pentru mine, de care PSD Olteniţa a vrut să mă lipsească.

Cât priveşte CAP-urile, cred că ar fi trebuit să insistaţi mai mult sau nu ar fi trebuit să îl luaţi pe Petre Roman prim ministru. Dar aveţi dreptate, după război mulţi viteji se arată!

Mi s-a părut o lipsă de politeţe să continuii mai mult răspunsul meu de pe blogul domniei sale. În continuare vreau să spun că dacă spusele domnului Raymond Madinoaie,  nu sunt adevărate, mă îngrijorează şi mai mult situaţia din PSD.

Vrând să văd şi eu ce s-a scris pe site-ul PSD Olteniţa, bannerul cu Adrian Severin, doamna  Jipa, şi Ţone Petre  a fost înlocuit cu o bandă neagră. Şi o altă nedumerire: de la Reportaj – Prezentare resedinta Tone Petre „Posted by adminon Apr 11, 2011 Prezentarea reședinței președintelui PSD Olteniţa – Tone Petre”, la Lansare de cartea a fostului presedinte ION ILIESCU,Posted by admin on Oct 31, 2011 în viaţa organizaţiei locale  nu s-a mai întâmplat nimic. Oare? Părerea mea că  prezentarea reşedinţei domnului Ţone pe site-ul PSD Olteniţa este total lipsită de …profesionalism. Numai dacă domnia sa nu consideră partidul ca pe proprietatea sa.

Eu consider această lipsă de atenţie acordată unor suporteri ai PSD, care urmăresc activitatea şi pe internet, drept o atitudine sfidătoare. De fapt alte mijloace de informare nici nu există în Olteniţa, decât Radio Voces Campi, dar cel mai adesea este folosit Radio Şanţ.

Dacă PSD încearcă să izoleze liderii în castele de fildeş nu este bine.

Adrian Năstase, Amza Carmen, Fragmentarium, Patrănoiu Dana, Cati Lupascu, Corina Creţu, Theodora Marinescu, Oana Niculescu-Mizil, Starea Naţiunii, Stănoiu Constantin, Teodora, Vlad??, Opinii Cetăţeneşti, Marcus, Lucian VisaLia Olguţa Vasilescu, Sfinxul Sibilinic

Mădălina lu' Cafanu

stay calm within the chaos

Ipnews.ro

Ia ştirea caldă, neamule!!!!

Stefan Manea

- internet, societate, politica si economie -

Budget Savvy Travelers

Breaking Free Without Breaking the Budget

Sa vorbim corect românește - poveștile limbii române

limba romana, gramatica, vocabular, corect, ortografie, sinonime, ortoepie, morfologie, sintaxa, dex, doom, Gabriela Moraru

Popas pentru suflet

Cristian Ionescu

DEURBANISM

birou de proiectare de arhitectură, urbanism, amenajarea teritoriului, amenajare peisagistică și design

My Blog

Just another WordPress.com weblog

Catelvip's Blog

Just another WordPress.com weblog

Cartea cu desene

Un loc in care am stins deznadejdea si am aprins speranta! Un loc cu praf de vise implinite!

IMENSITATEA IUBIRII CU MARIA BOTNARU

Ce poate fi mai frumos ca poezia și mai dulce ca iubirea?

Movie Zone

recomandari filme

VreauUltimulLoc

Vreau ultimul loc daca mai e liber si daca nu il vrea altcineva.

andreinewcreation

Nu-mi dați sfaturi. Știu sa greșesc și singur

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Hortus Closus

Pour vivre heureux, vivons cachés

Blogul lui Popa Țeapă

CEL CE APĂRĂ TOTUL, NU APĂRĂ NIMIC!

Tița Blog

Blog cu braşoave de Cluj

ȘTEFAN SECĂREANU

Blog personal

Sânge şi Trandafiri

Poveştile noastre întunecate...

Vremuritulburi

ortodoxie, vremurile de pe urma, istorie, sanatate, politica, economie, analize si alte informatii utile