Ce ne fac americanii


ce ne fac americanii
Ce ne fac americanii/ Reporterii Realităţii: Şoimul românesc, în picaj

Proasta corelare între politica industrială şi cea investiţională a statului român combinată cu un marketing submediocru al aceluiaşi stat sunt doar câteva dintre cauzele pentru care IAR 99 ŞOIM se află în acest moment în picaj. Cu toate că perspective există. Cum s-a ajuns la această situaţie, şi cine sunt vinovaţii, aflaţi dintr-un material semnat Cătălin Doscaş. Imagine, Horia Russu.

La 30 de ani de la primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decât aerul, realizat de Traian Vuia, România reuşeşte să producă în serie primul avion de vânătoare. IAR – prescurtarea de la Industria Aeronautică Romana – 80. În anul 1940 era considerat al patrulea avion de vânătoare din lume, ca performanţe.

Odată cu începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, mândria aviaţiei româneşti rămâne în urmă din cauza investiţiilor slabe în cercetare şi dezvoltare, care nu puteau ţine pasul cu economiile din Vest. După venirea comuniştilor la putere, în 1947, industria aeronautică românească este trasă pe linie moartă şi încet-încet se conturează o dependenţă vădită, inclusiv la acest capitol, faţă de Uniunea Sovietică.

Evenimentele de la Praga din 1968, aduc o schimbare radicală a poziţiei României faţă de Moscova şi implicit faţă de Pactul de la Varşovia.

„Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (2010), regia: Andrei Ujică: „Pătrunderea trupelor celor cinci ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în europa, pentru soarta socialismului în lume. Nu există nicio justificare şi nu poate fi acceptat niciun motiv pentru a aduce aminte pentru o clipă numai ideea intervenţiei militare pe teritoriul unui stat socialist frăţesc”.

La scurt timp, Ceauşescu dictează o politică de stat de orientare spre Mişcarea de Nealiniere şi, mai ales, de reducere a dependenţei militare faţă de Moscova. Consecinţa a fost luarea unor decizii privind dezvoltarea unei industrii proprii de armament, inclusiv înfiinţarea unei industrii aeronautice militare. Cum vecinii iugoslavi deja aveau la Belgrad un Institut Tehnic Aeronautic, şi cum relaţiile dintre Ceauşescu şi Iosip Tito erau, în acele timpuri, cum nu se poate mai bune, s-a hotărât proiectarea şi executarea, în colaborare, a unui avion de luptă. Astfel s-a născut programul YUROM, tradus la Bucureşti că I.A.R 93.

La scurt timp după intrarea programului în linie dreaptă, un inginer roman ajunge la institutul din Belgrad. Acolo află că sârbii începuseră să lucreze singuri la un alt program aviatic şi mânat de o invidie profesională se întoarce la Bucureşti, cu planuri ambiţioase.

Gen. (r) Ioan Ştefănescu, fost director program I.A.R. 99 Şoim: „Întâmplător am văzut acest desen şi am zis dacă ei pot, putem şi noi. La întoarcerea în ţara am făcut un memoriu conducerii institutului şi a centralei am arătat că suntem capabili să proiectăm un avion în concepţie proprie românească şi am propus realizarea acestui proiect… răspunsul a fost.. să vedem să mai aşteptăm”.

Acest memoriu a fost practic actul de naştere al proiectului IAR 99 ŞOIM. Primul avion de şcoală şi antrenament 100 la sută românesc, capabil, între altele, să asigure misiuni de atac la sol.

„Ministerul apărării avea deja un contract prin care urma să primim 24 de avioane de şcoală L39 şi ca atare acest proiect nu prezenta interes pentru forţele aeriene. Totuşi am găsit sprijin în cadrul comandamentului de aviaţie şi am reuşit cu mari eforturi să oprim livrarea avioanelor din cehoslovacia… primele 12 au intrat în ţară… următoarele n-au mai intrat”, spune Ştefănescu.

Problema era ca în anul 1974 România nu putea să susţină financiar două proiecte ample de aviaţie. Şi de parcă nu ar fi fost destul, toţi oamenii cu experienţa din Institutul Naţional pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică, actualul Institut Naţional de Cercetări Aerospaţiale, erau concentraţi pe programul YUROM.

Fost director program I.A.R. 99 Şoim: „M-am apucat de unul singur… atunci eu eram şef de secţie la secţia proiectări structuri… aveam experienta struncturilr de la avionul iar 93 şi la proiectul de diploma din academia militară am avut exact proiectarea unui avion şcoală şi antrenament de tipul IAR 99.. asta m-a ajutat foarte mult..”.

Calculele au durat aproape trei ani, iar cu anteproiectul gata, inginerul Ştefănescu abordează o strategie inedită pentru acele vremuri. Cine îşi putea închipui că o unealtă capitalistă avea să fie folosită cu succes, în inima ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Electrotehnicii a Republicii Socialiste România?

A Romanian IAR 99.
A Romanian IAR 99. (Photo credit: Wikipedia)
Nicolae Ceauşescu
Nicolae Ceauşescu (Photo credit: Wikipedia)