500 € pe lună fiecărui tânăr, ca să vin acasă=mită electorală


euroSenatorul UNPR Constantin Popa, unul din inițiatori legii „500 €” spune „Avem nevoie de forţă de muncă în ţară, mai ales de specialişti. Ne pleacă medicii, profesorii, inginerii, ITiştii şi chiar muncitorii simpli, în special tineri, căci nu sunt plătiţi aşa cum trebuie aici, în ţară. Vrem să-i stimulăm cumva să îşi pună în valoare capacitatea aici, nu peste hotare. Un an, am putea să-i stimulăm să ia mai mulţi bani, chiar decât câştigă acum în afara ţării. Sunt convins că în această perioadă de timp, oamenii îşi vor face un rost aici, acasă”,

 O abordare total greşită a sutuaţiei. Acordarea acestor bani va creea o mare diferența între cei care muncesc în ţară pentru un salariu minim pe economie de circa 250 € şi cel care venind de afară, dar încadrat la același salariu minim va primi 750€. Ce va zice un doctor stagiar care care are în jur de 250 € pe lună.

Nu spun  că tinerii nu trebuie atrași înapoi în țară. Este un lucru imperios necesar, dar felul în care este pusa problema este cu totul diferit. Trebuie creat un cadru legislativ care sa permită creșterea economică. Respectivul domn Senator spune „avem nevoie de forţă de muncă în ţară, mai ales de specialişti.” Total greşită părerea sa! Marea majoritate a patronilor de IMM-uri cauta personal docil care sa lucreze chiar și contracte de 4 ore pe zi. Cea mai răspândită meserie în România este cea de paznic.

Politica guvernului trebuie să fie îndreptată spre o economie puternică prin taxe şi impozite mai scazute, dar mai ales printr-o continuitate legislativa.

Exemplu municipiului Olteniţa este una caracteristică sudului şi estului ţării.

Din marile centre industriale de aici, Șantier Naval, Turnătorie, Fabrica de conserve, combinat de creșterea și îngrășarea porcilor, Filatură, nu mai exista nimic. Rămăşiţele construcţiilor navale, STENTOR SA, a părăsit si el orașul mutându-se cu câteva zeci de km mai la nord. Turnătoria s-a transformat în loc de depozitare a fierului vechi, debitare şi trimiterea la export a acestuia, cu nume eroic  TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL. Fabrica de conserve s-a transformat într-o ruină la fel ca și Șantierul Naval. La filatură mai exista un mic atelier de prelucrări mecanice.

Ei bine domnilor senatori trebuie făcut ceva ca sa se miște industria, nu să transformam tinerii din România în masă de manevră electorală.

Sigurul rol al acestei inițiative este de a micșora numărul de votanți din afară şi a-i transforma pentru alegerile viitoare locale în masa de manevra pentru actuala putere.  Este o pomana electorală.

Manevre electorale


Rata somajului, electorat majoritar
Rata somajului, electorat majoritar

Rata somajului doar atat!!!!???????

Rata somajului este mare pentru că personalul angajat din economie este puţin. Rata șomajului se referă doar la cei aflați în evidențele  INS, dar cei care au ieșit în afara sistemului după expirarea perioadei de acordare a asistenței de către  stat, se ridică la aproape 3 000 000 persoane. Aceștia sunt o masă uşor manevrabilă atât în campanii electorale dar şi o sursă de muncă ieftină pentru cei ce folosesc munca la negru.

Rata somajului a fost dintotdeauna o sursă de inspiraţie pentru minciunile guvernanților. Acum este la fel. Aceste peroane vulnerabile, din afara sistemului de evidență a statului,  sunt cei care hotărăsc de obicei soarta ţării prin faptul că sunt uşor influențabili la mita electorală. …..Dacă nu, sunt sigur că peste 20 de ani românia va avea unu, unu şi jumătate de pensionari şi peste 3000000 în afara sistemului, probabil asistați sociali. Printr-un vot inteligent putem să influențăm în bine soarta copiilor noştri, dar şi ei înşişi pe a lor.
Rata somajului minciună instituționalizată din 1989 până astăzi.

Continuarea→

Unii dintre şpăgarii de la Olteniţa după gratii


Iată  „Lista bolnavilor inchipuiți” din articolul Șpăgarele din Oltenița, pensionate în arestul poliției” din Expres de Călăraşi, Joi, 10 Aprilie, 2014

În acest dosar procurorii au avut de muncă, întrucât numărul persoanelor implicare este foarte mare. Procurorii au reținut că „din probele administrate în cauză, pe parcursul urmăririi penale a rezultat comiterea de către inculpaţi a infracţiunilor pentru care s-a început urmărirea penală. Astfel, din notele de redare a convorbirilor telefonice şi a celor purtate în mediul ambiental rezultă împrejurările în care sunt săvârşite infracţiunile. Notele de redare se coroborează şi cu declaraţiile cumpărătorilor de influenţă, consemnate înainte de intrarea în vigoare a Noului Cod Penal. În cursul anilor 2005-2014 în baza unor acte medicale false şi în schimbul unor sume de bani, mai multe persoane au obţinut fără drept pensie medicală pentru afecţiuni psihice sau alte afecţiuni, în urma expertizării medicale la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa. Ca urmare a folosirii actelor medicale false, pe baza cărora au fost eliberate deciziile de pensionare medicală, persoanele beneficiare au încasat în mod injust de la bugetul public, suma totală de aproximativ 60 miliarde lei vechi cu titlu de indemnizaţie pensie medicală. Concret, în perioada 2006-2014 inculpatele Bustan Laura Ionela, medic la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa şi Duţă Veronica, asistent medical la Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, au primit de la Enică Mărioara, Mihalache Sofia, Mihalea Constantin, Liliana Eftene, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Andronache Cristian Paul şi de la Potîngă Viorica, Chiriţă Tudoriţa, Ancuţa Matilda, Lungu Viorica, Mătunţelu Ion, Mitran Maria, Bebereche Liliana, Ioniţă Dorina, Biteş Alexandra, Bucur Floarea, Roman Vasilica, Botoş Veronica, Marin Savu, Olteniceanu Floarea, Ţigănilă Gheorghe, Pestriţu Zamfira, Dima Gheorghe, Brăileanu Mihalache, Bucur Gheorghe, Lungu Marin, Borovină Maria, Paraschiv Ion, Deacu Ştefan, Logofătu Mihai, Ancuţa Gheorghe, Minea Niculae, Zaharia Marin, Rotaru Vasilică, Mihale Gherghina, Costache Ionel, Stanciu Vasile, Paraschiv Ştefana, Grigore Gheorghe, Micu Vasilica, Mihălcescu Adrian-Chinon, Sandu Gheorghe, Alexandrescu Tudoriţa, Ticheaua Georgică, Chirana Gheorghe, Bălan Marian, Pilat Maria, Ileana Ştefan, Bolboacă Ioana, Madin Vasilica, Mustăţea Dumitru, Dumitru Elena, Fătu Gheorghe, Muşat Marian, Negoi Ioana, Pestriţu Constantin, Odăiaşu Constanţa, Botoş Vasile, Găină Niculina, Manole Ion, Ghelmez Ion, Simeanu Maria, Popa Tudor, Stanciu Victor, Albu Nedelcu Ion, Stan Niculae, Boteanu Vasile şi Bucur Ion…. Cotoi Silvia Marioara, Popa Vasile, Popa Petra, Borţea Ioana, Cucu Mihai, Sia Ion, Popa Paraschiva, Sârbu Stana, Constantin Tudor, Rotaru Ioana, Crăciun Cicica, Doicu Ioana – fost Burcă, Dinu Cristina – fostă Lupşa, Bolboacă Ilie, Oprea Gheorghe, Dănăilă Constantin, Botea Elena, Pîrvu Constanţa, Ştefănescu Valeriu, Călimăceanu Florian, Panait Ioana, Măianu Dumitru Dorel, Ispas Tudoriţa, Frăţilescu Valeriu Ştefan, Cuţi Ion, Vlad Alexandru, Enache Lăcrămioara, Ivancu Dumitra, Manole Mariţa – fostă Bebereche, Borţea Minea, Neagu Dumitru, Alexandru Marian, Pârlogeanu Tomasian, Popa Florica, Stoica Viorel, Andrei Vasile, Chiriţă Rodica, Muscalu Mariana, Jugăurs Vasilica – fostă Nicu, Macare Anghel, Drăgan Gheorghe, Dumitru Gheorghe, Tudose Alexandru, Bănică Elena – fostă Cazan, Jelea Nela, Dragomir Vasile, Coman Nicoleta, Mladenovici Mimi, Mladenovici Petre, Ciotoran Marian, Enache Aneta, Bebereche Liana, Postole Georgeta, Ludescu Valentin, Dicu Constanţa, Iatan Dumitru, Rotaru Elena, Lungu Constanţa, Lixandru Anghelina, Sterpu Ilie, Chirtu Daniel, Cristea Ion, Diloreanu Nicolae, Capră Florian, Târşe Maria, Mantea Doiniţa, Savu Vasile, Mândru Elena, Vlad Elena, Olteanu Maria, Dragonea Gherghina, Dicu Elena, Vasile Veronica, Drăgan Mariana, Lăutărescu Mariana, Bâşu Constantina, Vlăsceanu Ilie, Savu Constantin, Savu Ştefan, Enache Nicolae, Mihai Marin, Solzaru Marin, Budeşteanu Ion, Liscan Gheorghe, Constantin Vasilica, Porceşteanu Ionel, Alecu Marian, Rădoaica Nastasia, Duduianu Alexandru, Dogaru Maria, Năstase Ilie, Vlădăn Aurel, Cudalbu Mitică, Bucur Elvis, Macău Anghel, Aprozeanu Vasile, Pavel Sică, Vasile Viorel, Matei Ioana, Ene Ioana, Pană Nicolae, Bordeiaşu Octavian, Tudor Ştefan, Stere Ştefan, Pietroşel Vasile, Tănăsescu Jenica, Marin Ioana, Eftone Maria, Chiriţă Gherghina, Gheşu Lucreţia, Mustăţea Elena, Cristea Jana, Luca Niculai, Stoica Gheorghe, Milan Maria, Filimon Anica, Ivaşcu Ilie, Lavină Gheorghe, Dinu Elena, Liscan Tudor, Drăguţ Felicia, Bobocia Niculae, Medinoaie Mariana, Voinea Petra, Bogatu Ionel, Florea Gheorghe, Toader Tudorel, Gheaţă Aurica, Ristea Vasilica, Ene Elena, Bold Marian, Constantinescu Maria, Mitran Maria, Herea Ion, Dan Aurica, Manole Ion, Burg Marcela, Vişan Georgică, Şohan Dumitru, Pătraşcu Alexandra, Proveanu Daniel, Manea Vasile, Biviolaru Emilia, Androne Gina, Manea Aurică, Târdea Fănică, Bogatu Gheorghe, Aprozeanu Vasile, Oprea Niculae, Albu Constantin, Preda Gheorghe, Voicu Niculae, Niţu Dumitru, Dinu Ion, Burg Marcela, Vieru Costel, Cara Vasile Magda, Grigore Dumitru, Stancu Victor, Bişog Vasile, Paraschiv Floarea – fostă Negoiţă, Vlaicu Ecaterina, Nistor Tache, Dragne Vasilica, Dragomir Victoria, Grigore Dumitra – fostă Petre, sume de bani şi bunuri (aproximativ 200 lei pentru fiecare pacient – medicul Bustan Laura Ionela şi suma de 50-100 lei pentru fiecare pacient – asistenta Duţă Veronica). Banii au fost primiţi pentru a-şi încălca atribuţiile de serviciu şi pentru a dispune încadrarea într-un grad de boală, fără ca aceste persoane să sufere de afecţiunile respective, totul pentru a li se elibera acestor persoane decizii de pensionare medicală şi pentru ca acestea să fie menţinute cu ocazia revizuirilor periodice.
Cum funcționa rețeaua
În acest context, în perioada de referinţă, în schimbul primirii unor sume de bani pentru sine sau pentru alte persoane, inculpatele Enică Marioara, Mihalache Sofia şi suspecţii Mihalea Constantin, Andronea Cristian Paul, Işfan Mădălina, Gane Nina, Eftene Liliana, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Gama Mirela Daniela Surdu, au intermediat obţinerea în mod fraudulos a unor astfel de pensii medicale şi menţinerea acestora, lăsând să se înţeleagă că au influenţă direct sau prin intermediar asupra persoanelor cu funcţii de decizie în cadrul Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, respectiv suspectele Bustan Luara Ionela şi Duţă Veronica. De asemenea, inculpatele Enică Mărioara, Mihalache Sofia şi suspecţii Andronea Cristian Paul, Gane Nina, Isfan Mădălina, Eftene Liliana, Liliana Bebe Teodoru, Sabina Ştefan, Gama Mirela Daniela Surdu, Mihalea Constantin (toţi cadre medicale în Spitalul Olteniţa) au remis personal documentele necesare şi sumele de bani către membrii comisiei. În schimbul sumelor de bani primite, membrii comisiei, respectiv inculpatele Bustan Laura Ionela şi Duţă Veronica au întocmit acte medicale care atestă împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv afecţiuni medicale de care persoanele pensionate medical nu suferă. Inculpata Duţă Veronica şi suspectele Cernica Speranţa, Cernica Alexandra au redactat personal în fals, referate şi scrisori medicale provenind de la diferite spitale de stat, pe care le-a transmis Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, pentru a-i determina pe membrii comisiei să încadreze persoanele respective într-un grad de boală, de care nu sufereau sau afecţiunea medicală era mult mai uşoară şi nu necesita pensionare medicală. Toate înscrisurile falsificate (scrisori, referate, adeverinţe medicale, bilete de internare şi externare din unităţi sanitare) au fost folosite la întocmirea dosarelor pentru obţinerea pensiilor medicale”.
Polițiștii s-au băgat și ei în seamă
Din orice acțiune serioasă nu puteau lipsi polițiștii. Fără a generaliza, aceștia, adică doi dintre ei, s-au aflat de cealaltă parte a baricadei…a legii. Conform procurorilor, “se reţine că în data de 24.02.2014 în Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, se prezintă un subofiţer de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei de Frontieră Olteniţa care îi divulgă lui Duţă Veronica, informaţii secrete de serviciu care nu sunt destinate publicităţii…………

…..“se reţine că în data de 24.02.2014 în Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, se prezintă un subofiţer de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei de Frontieră Olteniţa care îi divulgă lui Duţă Veronica, informaţii secrete de serviciu care nu sunt destinate publicităţii”…..”Lucrătorul de poliţie judiciară care în data de 24.02.2014, în schimbul obţinerii unei pensionări frauduloase pentru o rudă, îi divulgă lui Duţă Veronica date şi informaţii din dosarele în care este cercetată pentru infracţiuni de corupţie a fost identificat în persoana inculpatului Raiu Anfile Viorel”  ” Lucrătorul de poliţie judiciară care a acceptat promisiunea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase direct sau indirect pentru sine sau pentru altul, lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra membrilor Comisiei din Cabinetul de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, pe care i-a determinat ca pe baza unor acte medicale ce atestă un diagnostic fals, să o pensioneze medical pe Nicu (Jugăurs) Vasilica şi să-i menţină decizia cu ocazia reevaluărilor periodice a fost identificat în persoana inculpatului Jugăurs Octavian Constantin”.  Articolul integral îl găsiţi aici

Dacă rețeaua a fost pusa asa de bine la punct sper sa mai apară și alte nume,  sonore de data aceasta. Aceste dezvăluiri mă duc cu gândul la două aspecte ce caracterizează societatea românească:

1. Sistemul mafiot care se întinde şi se dezvoltă în zone vulnerabile ale societăţii

2. Acceptarea acestui sistem de persoane fără scrupule, dispuse să fure sub orice formă de la concetățenii lor.

În acest fel intrăm într-un cerc vicios, o spirală ascendentă a destrămării spiritului de justiţie. Aşa statul mafiot se consolidează.

Minciuna are picioare scurte


 

Călăraşi: 230 de persoane s-au pensionat, ilegal, pe caz de boală. Poliţia a făcut percheziţii la persoanele bănuite de înşelăciuni. 24 Martie 2014  de RL ONLINE
Călăraşi: 230 de persoane s-au pensionat, ilegal, pe caz de boală. Poliţia a făcut percheziţii la persoanele bănuite de înşelăciuni. 24 Martie 2014 de RL ONLINE

Călăraşi: 230 de persoane s-au pensionat, ilegal, pe caz de boală. Poliţia a făcut percheziţii la persoanele bănuite de înşelăciuni. 24 Martie 2014 de RL ONLINE

Călăraşi: 230 de persoane s-au pensionat, ilegal, pe caz de boală. Poliţia a făcut percheziţii la persoanele bănuite de înșelăciuni. Polițiștii de investigare a fraudelor din Călărași efectuează 3 percheziții, la persoane bănuite că ar fi înlesnit obţinerea, fără drept, a pensiei pe motive de boală, pentru 230 de persoane, informează Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Printre suspecţi se numără membri ai Comisei de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa, acuzaţi de luare de mită, dar şi medici suspectaţi de eliberarea unor documente false în urma cărora au fost întocmite dosarele de pensionare.

Astfel, principalii suspecţi în acest caz sunt un medic şi un asistent medical, membri ai Comisiei de expertiză, dar şi două infirmiere, angajate la spitalul din Olteniţa, care ar fi fost intermediarii între beneficiarii pe nedrept ai pensiilor de boală şi membrii comisiei care participau la eliberarea documentelor pentru aceşti beneficiari, conform Mediafax.

Potrivit surselor citate, percheziţiile sunt încă în desfăşurare, anchetatorii descoperind importante sume de bani în sediile percheziţionate.

Prejudiciul creat bugetului asigurărilor sociale de stat este estimat la 6.000.000 de lei.

”La data de 24 martie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor, cei de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale din cadrul I.P.J. Călăraşi şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Călăraşi efectuează 3 percheziţii, în Olteniţa şi în Bucureşti, la locuinţele unor persoane, precum şi la un cabinet medical”, se arată în informarea poliţiei .

Conform anchetatorilor, în perioada 2012 – 2014, au fost instrumentate patru dosare penale, ce au ca obiect săvârşirea a 509 infracţiuni….

update: RL 25 martie 2014

Medicul şi asistenta care fac parte din Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa şi două infirmiere au fost reţinuţi şi vor fi duşi în instanţă cu propunere de arestare, fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni în dosarul pensiilor medicale acordate fraudulos.=, potrivit Mediafax.

Medicul Laura Ionela Bustan şi asistenta Veronica Duţă de la Cabinetul de expertiză medicală Olteniţa din cadrul Casei Judeţene de Pensii Călăraşi şi două infirmiere de la Spitalul Municipal Olteniţa au fost reţinute pe bază de ordonanţă pentru 24 de ore, iar marţi vor fi duse la Tribunalul Călăraşi cu propunerea de arestare preventivă în dosarul pensiilor medicale acordate în baza unor documente false.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Parchetului Tribunalului Călăraşi, Xenofonte Purcărea, cele patru sunt acuzate de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu şi infracţiuni de fals.

Citeşte şi:Călăraşi: 230 de persoane s-au pensionat, ilegal, pe caz de boală. Poliţia a făcut percheziţii la persoanele bănuite de înşelăciuni

În acelaşi dosar, doi poliţişti sunt cercetaţi în libertate pentru trafic de influenţă, fiind acuzaţi că ar fi intervenit pe lângă medicul şi asistenta de la Comisia de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă Olteniţa pentru ca rude ale lor să poată obţine documente de specialitate în baza cărora să primească pensii de boală.

Sursa www.romanialibera.ro

Credite.ro primul site din România!


În economia modernă creditele sunt ceva obișnuit. Fie ca faci un credit pentru a merge în vacanță, fie pentru a-ți cumpăra o casa, a finanța o afacere,etc.

Trebuie numai să poţi cauta uşor de unde poţi obţine credite bancare in funcţie de ce ţi-ai propus. Creditele de  nevoi personale  sunt cele mai căutate , la fel ca și cele pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe.

Credite.ro este un site ce oferă posibilitatea de a selecta mai ușor opțiunile putând să alegi varianta optima în funcţie de ofertele băncilor înscrise pe acest site. La momentul când scriu articolul am găsit înscrise pe site 37 de bănci care oferă 703 credite. Este, mai mult decât necesar, acest lucru. Căutarea unui credit potrivit nevoilor tale se face foarte uşor pe acest site pentru că are o mulțime de filtre care îţi permit selectarea rapida a opţiunilor, ce ţi se potrivesc. În plus exista si un calculator rate credit care îţi arată exact rata ce o vei plăti în funcţie de scopul pentru care ceri creditul.

Iată câteva exemple de credite: Credit de nevoi personale fără ipotecă pentru proiectele tale de amenajare a casei (cumpărare de materiale de construcții necesare, instalații și accesorii pentru casa),  Credit rapid în lei – împrumut în numerar, fără garanții, în rate fixe, Creditul de refinanțare investiții imobiliare cu garanție și asigurare şi multe altele. 

Tot aici pe acest site, vezi că se pot obține credite atât pentru persoane fizice cât și pentru persoane juridice. Asta înseamnă că site-ul oferă toate informațiile necesare, foarte utile, atât pentru clienţi cât şi pentru instituţiile bancare.Vă sfătuiesc să cercetați ca  înainte de a merge la bancă site-ul :logo_tip

Articol pentru campaniile Blogawords
Articol din campaniile Blogawards

Oltenița / Petricăăă, ai bani de patinoar?


patinaj-artistic-466
Conducerea municipiului Olteniţa a promis că va inaugura vineri, 6 decembrie a.c., patinoarul şi bradul de Crăciun. Ambele investiţii vor fi amplasate în Parcul Central. Şi cum nimic nu se face pe gratis, din primele estimări se pare că administraţia locală a scos ceva bani din bugetul olteniţenilor pentru cele două „plăceri nevinovate” ale primarului Petre Ţone.

Bradul de Crăciun a fost adus cu trailerul zilele trecute şi poziţionat alături de bradul natural, la doar câţiva zeci de metri. Ceea ce nu prea ştiu cetăţenii din Olteniţa sunt costurile aferente celor două proiecte din această iarnă şi care, vor face o gaură destul de mare în bugetul local, respectiv şi prin buzunarele lor. Dacă vorbim despre patinoar, acesta este artificial, iar firma ce se ocupă cu montarea lui ar fi calculat pentru Olteniţa o chirie de aproximativ 150.000 lei cu TVA (un miliard şase sute de milioane de lei vechi (?!) pe doar trei luni de funcţionare. Pentru ca patinoarul să fie funcţionabil şi olteniţenii să se bucure de el, este nevoie de alimentarea cu energie electrică, puterea instalată fiind de 100 kWaţi, iar consumul real al patinoarului va ajunge la 80 kw pe oră, un kw de curent electric ajungând ca preţ la 0,50 lei. Înmulţind această sumă cu 80 kWaţi pe oră fac 400 de milioane de lei pe lună, ceea ce înseamnă că pe cele trei luni consumul va fi de 1 miliard 200 de milioane plus chiria se va ajunge la aproape 3 miliarde de lei vechi, bani ce se vor cheltui pe doar 3 luni de iarnă! Autorităţile locale speră să scoată din închirierea patinelor plata curentului electric pe cele trei luni de funcţionare şi cheltuielile investite în patinoar.

Ca să vezi! Primarul Ţone s-a gândit la copiii olteniţenilor!

…………………………………………………….

De altfel, edilul Olteniţei Petre Ţone a declarat de curând într-un ziar local că acest este unul la care ţine foarte mult.  „Oare nu merită şi copiii noştri un loc de distracţie aşa cum n-au avut niciodată pe perioada iernii?”, se întreabă, pe bună dreptate, primarul Ţone în aceeaşi publicaţie. Da, domnule primar, dar la asemenea costuri copiii olteniţenilor mai bine se dădeau gratis pe derdeluş! La câţi investitori aţi adus în municipiu şi la câte locuri de muncă aţi creat pentru olteniţeni, cu siguranţă că toate familiile din oraş vor avea disponibili de sărbători câte 10 lei pe zi să-i dea copilului să vină la patinoar! Că doar la ei, la copiii olteniţenilor v-aţi gândit, nu?

Articol preluat din www.editia.ro  din 04.12.2013, articol de Elena MITACHE

City center
City center (Photo credit: Wikipedia)
bradul de craciun
bradul de craciun (Photo credit: punk17er)

Ce jucarii ai fi vrut să ai în copilărie?


logo_new

Prima jucărie  de care îmi amintesc este o tricicletă pe care am avut-o pe la 3 ani. Era cu roţi cu spiţe, pe talon. Nu ştiu dacă atunci mi-aş fi dorit altceva, pentru că prin anii ’50 nu era o aşa mare abundență de jucării. Privind ofertele de la Bestkids am început să mă gândesc la ce mi-ar place acum- să aibă nepoții mei- cu gândul la copilăria mea.

Pentru că iarna a început să dea târcoale m-am gândit la o săniuță Piccolino cu săculeț rosu. Este o săniuță cu spătar înalt, mâner și săculeț călduros de iarna, din material plastic și cadru de metal rezistent. Este o săniuță care face copilul să se simtă bine în ea.

Laptopul Roby este laptopul care cunoaste 50 de jocuri educative si distractive, cate 25 in limba romana și 25 în engleza. Se poate  învăța alfabetul, cuvinte, numerele, operațiile matematice de baza, notele muzicale și  juca jocuri care iți dezvolta îndemânarea.

Şi pentru că ca vorbeam de tricicleta mea am privit şi la  Bicicleta 145 XC Seria DMX care este departe cu decenii faţă de ce am avut eu. Aceasta bicicletă este recomandata copiilor  cu vârsta intre 4 și 7 ani dar cred ca merge până la 9 ani.

Pregătește-te pentru ofertele de Black Friday de la Bestkids! Pe 29 Noiembrie vei avea parte de surprize plăcute din partea magazinului tău preferat de jucării si accesorii pentru copii!

Marcă poştală emisă în 1932 cu ocazia împlinir...
Marcă poştală emisă în 1932 cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la moartea domnitorului Alexandru cel Bun. Textul de pe marcă prezintă o greşeală, deoarece anul înscăunării domnitorului este 1400, nu 1406, motiv pentru care din tirajul de 500.000 bucăţi au fost distruse 400.000, rămânând în circulaţie doar 100,000 exemplare. (Photo credit: Wikipedia)
Română: Este imaginea reprezentativa pentru cu...
Română: Este imaginea reprezentativa pentru cursul „Lectii de maniere elegante pentru copii” (Photo credit: Wikipedia)

300x250-copy1

SEOmonitor ne învaţă


Meta tag-urile conteaza atat pentru crawlere cat si pentru informatia oferita vizitatorului inainte ca el sa intre pe site (meta-ul Description). Meta tag-ul “keywords” nu mai este folosit de motoarele de cautare de ani buni, deci el chiar poate fi omis. In cele mai bune practici este bine ca el sa existe, de daunat nu va dauna existenta lui. Scrierea meta-ului Description poate fi numita chiar o provocare, acest meta trebuind scris si bogat in cuvintele cheie pentru care pagina a fost scrisa, dar si pentru a il provoca pe utilizator sa dea click sa citeasca informatia. Este intodeauna o buna idee sa se dea motoarelor de cautare o mana de ajutor in indexarea continutului de pe site. De obicei, pentru site-urile de prezentare si site-urile mai mici sitemap-ul nu ajuta foarte mult, motoarele de cautare fiind capabile sa indexeze singure site-uri chiar mai mari ce nu au un sitemap. In cazul site-urilor de stiri, in cazul site-urilor ce se adauga informatie zilnic sitemap-ul este recomandat. Cu cat link-urile din exterior catre site-ul dorit sunt mai numeroase si cu cat ele provin din surse considerate din acelasi domeniu de activitate cu atat valoarea site-ului promovat creste mai mult.

Dacă doriți şi voi o evaluare sau servicii de la SEOmonitor vă rog să vizitați aici la  http://seomonitor.com/keyword-tool

English: Diagram of the metasearch concept (wi...
English: Diagram of the metasearch concept (with english labels) (Photo credit: Wikipedia)

300x250-copy1