Spatii de joacă pentru copii


Ieri a fost ziua României şi urez tuturor românilor LA MULŢI ANI!

Cum s-au desfășurat evenimentele puteți vedea mai departe în clipul pe care l-am realizat cu aceasta ocazie.

Am fost un observator incomod ce nu este pe placul celor ce mimează patriotismul, poate numai pentru foloase materiale proprii. Laudele produc efectul desprinderi de realitate a celor care ne conduc, plătindu-și oameni să îi laude. 1 Decembrie 1918- 1Decembrie2013. În prezent România actuală este efectul acelui mare act de voinţă de atunci. Oare de ce noi, întinăm memoria lor prin acțiunile noastre. Iată ce știu românii simpli despre acestă zi: http://youtu.be/ATmtWyvT5vQ

Iată legislația şi standardele ce trebuiesc respectate pentru construcția unui loc de joacă pentru copii:

Legislație cu privire la comercializarea locurilor de joaca

HG435/2010 – Hotararea Guvernamentala Nr. 435 din 28 Martie 2010 – publicata in Monitorul Oficial nr. 323 din 17 mai 2010 – privind regimul de introducere pe piata si de exploatare a echipamentelor pentru agrement.

LG64/2008 – Legea Nr. 64 din 2008 publicata in Monitorul Oficial nr. 240 din 27 martie 2008 – privind functionarea în conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil.

PT-CR4/2009 – ISCIR INSPECT – Prescriptia Tehnica CR4/2009 – autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrari la instalatii sub presiune, la instalatii de ridicat, la aparate consumatoare de combustibil, la arzatoare cu combustibil gazos si lichidprecum si la instalatii/echipamente destinate activitatilor de agrement.

Am făcut un tur al târgușorului nostru, care se intitulează municipiu,  în dimineața acestei. Am văzut locuri de joacă construite de firma domnului Necula Nicolae, administrator la firma S.C. DONE GRUP S.R.L. Toate bune însă am rămas surprins de faptul că au fost executate fără nici un proiect.

Iată legislația şi standardele ce trebuiesc respectate pentru construcția unui loc de joacă pentru copii:

PT-CR8/2009 – ISCIR INSPECT – Prescriptia Tehnica CR8/2009 – autorizarea personalului de deservire a instalațiilor/echipamentelor și acceptarea personalului auxiliar de deservire.

OR4/2006 – Ordinul nr.4 al ministrului economiei si comerțului din 5 Ianuarie 2006 – publicat în Monitorul Oficial nr. 52 din 19 Ianuarie 2006. Cerințe tehnice de securitate privind echipamentele si instalațiile montate și utilizate in cadrul parcurilor de distracții si spatiilor de joaca.

PT-R19/2002– ISCIR INSPECT – Prescriptia Tehnica R19/2002 – cerinte tehnice de securitate privind echipamentele si instalatiile montate si utilizate în cadrul parcurilor de distractii si spatiilor de joaca.

Standarde de siguranţă:

SR EN 1176-1:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 1: Cerinte generale de securitate si metode de încercare

SR EN 1176-2:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 2: Cerinte de securitate specifice suplimentare si metode de încercare pentru leagane

SR EN 1176-3:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 3: Cerinte de securitate specifice suplimentare si metode de încercare pentru tobogane

SR EN 1176-4:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 4: Cerinte de securitate specifice suplimentare si metode de încercare pentru mijloace de transport pe cablu

SR EN 1176-5:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 5: Cerinte de securitate specifice si metode de încercare suplimentare pentru carusele

SR EN 1176-6:2008 EEchipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 6: Cerinte de securitate specifice si metode de încercare suplimentare pentru echipamente oscilante

SR EN 1176-7:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 7: Ghid de instalare, de control, de întretinere si de utilizare

SR EN 1176-10:2008 Echipamente pentru spatii de joaca. Partea 10: Cerinte complementare de securitate si metode de încercare pentru echipamente de joaca în totalitate închise

SR EN 1176-11:2008 Echipamente pentru spatii de joaca si suprafete ale spatiilor de joaca. Partea 11: Cerinte complementare de securitate si metode de încercare pentru retele tridimensionale

SR EN 1177:2008 Acoperiri amortizoare de socuri, pentru suprafetele spatiilor de joaca. Determinarea înaltimii critice de cadere

Singura referire la condiții tehnice  se face este punctul 10 din contract

10. Alte resposabilitati ale prestatorului
10.1- (1) Prestatorul are obligația de a executa serviciile prevazute în contract cu profesionalismul și promptitudinea cuvenite angajamentului asumat și în conformitate cu propunerea tehnică.

Copii care ar vrea sa se joace pe terenurile construite sunt în pericol.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dar iată şi alte locuri făcute fără respectarea normelor ca acesta de lângă CT10, pe Bd 1 Decembrie.

Această prezentare necesită JavaScript.

 Cei care sunt puși să respecte legalitatea şi s-o impună, chiar ei tolerează ilegalitatea.

 

O întrebare ce cred că îmi va înmulți dușmanii: De ce au fost plătiţi banii către firma S.C. DONE GRUP S.R.L., când aceste lucrări pentru locurile de joacă au fost făcute înainte de angajații primăriei.

 

Lucrările nu au putut fi începute pe 7 decembrie 2012 pentru că urma weekend-ul , dar nici nu putea fi continuată în zilele următoare pentru ca temperaturile au fost sub O°C, aşa cum se vede în tabelul din imagine.

Această prezentare necesită JavaScript.

Poate că v-am plictisit cam mult  dar asta este realitate, cam sumbră. Poate ca sunt eu prost si vad aceste lucruri asa. Voi ce ziceţi. Dacă vă interesează urmăriţi şi pe Ziarul lui Ipu

 

Filmatul în Olteniţa este grav daunător vieţii!


Această prezentare necesită JavaScript.

Astăzi având drum în zona de pe bd. 1 Decembrie din Olteniţa, între bd Marasesti şi şoseaua Călăraşi, am fost surprins de starea mizerabila a cartierului. De fapt este vorba de partea dinspre calea ferată. Se poate vedea aici. Înaintând prin zonă am văzut şi poziționarea  periculoasa a depozitului din film  ca şi aici. Din păcate pentru mine, o țigancă mută,  i-a atras atenția patronului acestui „așezământ”. Am spus patron pentru că ulterior mi-a reproşat că aş fi filmat la el în curte, lucru total neadevărat.  Cu o furioasă graba, acesta vine și ma ajunge din urmă amenințându-mă cu moartea. A venit  într-o dubiţă cu număr de Cl xx MAI, cu viteză nebunească pe aleile dintre blocuri, rotund la faţă, în jur de 40-50 de ani.

Întrebarea mea este: „Avea ceva de ascuns acest domn?” Sigur că da, pentru că altfel nu vroia să păstreze secretul său. Aşa gândesc eu!

Dacă îşi vedea de treabă nu îi acordam nici o atenţie. Asta este când te iei după oricine. Iată cum o documentare referitoare la starea de curăţenie a oraşului s-a transformat în altceva. Ce-i drept că depozitul nu are nici cine ştie ce vînzare.

Alt aspect care mi-a sărit în ochii sunt acele case ale unor cetăţeni rommi, vile, făcu-te pe marginea acelei şosele de centură căci aşa este bulevardul 1 Decembrie.

Mi-aduc aminte ca atunci când se faceau transporturi agabaritice de la Bucureşti se înlăturau stâlpii de electricitate şi de câteva ori a fost dărâmată casa ce era acolo, atunci o casă mai sărăcăcioasă.

Oricum zona este în stăpânirea spoitorilor din zonă aşa cum vedeți calul din acest filmuleț, aici

De 1 Decembrie! Cum a fost şi cum nu mai este!


Istoricul Nicolae Iorga descrie încoronarea de la Alba-Iulia în revista Ilustraţia din noiembrie 1922: ” (…) Spre ceasurile nouaă, invitaţii se adună în biserică (…). Lângă fetele tinere ale Ducelui de York şi infantelui spaniol, buna privire senină a ducelui de Genova, alb, dar drept şi plin de spirit ostăşesc. Dar cine atrage mai mult căutăturile e mareşalul Foch. (…) zdrobitorul fiarei germanice pornită în ultimul ei avânt turbat (…). Sosesc domniţele, două din ele acum Regine ale unor ţări prietene – Elisabeta şi Marioara. (…) Lângă ele prinţesa Ileana, care, oriunde se va muta, va duce cu dânsa ceva din neamul nostru în însuşi numele de poesie pe care-l poartă. (…). Urale anunţă intrarea Regelui, Reginei şi a fiilor Lor. Ele par a nu veni numai din rândurile ostaşilor, ci, adânci, cu îndelung răsunet, din fundul veacurilor care s-au zbuciumat şi au pătimit ca să ajungem noi aici. Ferdinand al României e stăpânit de gânduri, şi licărirea obişnuită de voiciune şi iniţiativă a dispărut un moment din ochii Reginei. Ceremonia mistică prin care trebuie să treacă pentru a fi regi încoronaţi, purtând şi altfel decât titlul «mila lui Dumnezeu» îi impresionează vădit. Mitropoliţii a patru ţinuturi româneşti (…) fac serviciul. (…) Se scot din altar coroanele: coroana din oţel a Regelui, simplă şi aspră ca o zi de luptă, coroana de aur cu pietre scumpe a Reginei, croită după foarte vechi forme tradiţionale, culese de pe pereţii bisericilor. Se desfaşoară mantiile strălucitoare de aurarie. (…) În sunetul clopotelor nouă, dulce ca argintul, în bubuitul tunurilor, în strigătul vesel al mulţimilor (…). Momentul e solemn şi adânc mişcător. Regele şi Regina se înveşmântează în lungile şi grelele mantii. Domnul românesc iea apoi coroana după obiceiul napoleonian introdus de înaintaşul său, şi o aşază liniştit şi singur pe fruntea Sa. Aplecându-se către Regină, care se înclină uşor, îi aşază pe bucle juvaierul scânteietor de focuri – o sărută. Sunt multe regine pe lume (…), dar una singură care să fi meritat prin atâta durere şi prin atâta hotărâre în apărarea dreptului şi onoarei patriei sale coroana care într-o zi s-a coborât pe capul ei. O ştie toată această mulţime, în ochii careia fulgeră bobul de margaritar al unei lacrime nobile. Şi în tăcerea care se impune cu greu aramii din turn şi bucuriei din miile de suflete, regele vorbeste şigur, apăsat. Aminteşte opera lui Carol I-iu (…). Şi cu vorbe care sunt în adevăr smulse din sufletul lui religios, el chiama în ajutor Scriptura, ca să ceară în acest ceas lucrul cel simplu şi mare: să ne iubim puţin între noi iubindu-l pe dânsul. După ceasul ospeţelor în sălile improvizate – parada, regele trece în revistă ostaşii săi. Cadrul e măreţ, unic. În fund, lângă cenuşia suliţă a turnului catolic ridicându-se din vechiul amestec de ziduri, complexul de cladiri nouă al bisericii de încoronare. Pe înaltele pârghii, lungi steaguri tricolore cu pajurea ţarei, multe, nesfârşite foşnesc în uşorul vânt pe care l-ai zice venit anume, ca să înlăture ultimii stropi ai ploii care fuge. (…) Regele apare în fruntea oaspeţilor săi princiari, Maresalul Foch călăreşte între ofiţerii francezi cari l-au întovărăşit la noi. (…) Un stol de generali urmează pe Domnul lor. Şi un singur strigăt se ridică din mulţime până la ţăranii înşiraţi supt steaguri la picioarele dealului, când Regina soseşte supt bonetil de grenadir, care da o înfăţisare de extraordinară tinereţe şi voioşie fetei sale frumoase, strunindu-şi blândul cal alb ascultător. (…). Şi oastea începe a trece. Ceasuri întregi şirurile ei se vor desfăşura, în valuri albastre unduind elegant la sunetele unei muzici neoboşite, care loveste cu un fel de fanatism instrumentele. Infanterie, vânători de munte, artilerişti, cavalerie. (…) Calaretii se risipesc în brumele albastre ale serii. Regina-şi învârte râzând calul cuminte. Tocmai în fund coviltirul de nori se frânge. Dungi mari roşii glorifică apusul tragic. Apoi ele se sting şi o dulce lumină cuprinde toata zarea. E apoteoza. ” N. Iorga