Simbolul României Mari


Năpădit de multă tristeţe am găsit articolul lui  DAN GHEORGHE  de la România liberă: «Simbolul României Mari. Povestea din spatele Eroului Necunoscut ». Voi prelua numai prima parte a articolului urmând ca voi să-l citiți în întregime în paginile ziarului.

Am întrerupt aici articolul pentru că vreau să dau Cezarului ce este al Cezarului, adică să citiţi articolul la el acasă. Eu vă atrag doar atenția asupra lui. În același timp îmi exprim dezamăgirea pentru faptul că tinerii noştrii americanizaţi nu mai văd sensul jertfelor făcute de înaintași (chiar şi a celor căzuţi în decembrie 1989) .

Dar nu numai tinerii dar şi conducătorii notorii, fie locali, fie naționali, din guvern sau oriunde folosesc aceste omagieri ca pe o trambulină spre publicitate, denaturând sensul ţi înțelesul. Oare de ce mai sărbătorim Marea Unire dacă ai noștri conducători prin slăbiciunile lor de caracter sun pe cale de a destrăma această entitate statală care este patria mea, România.

Nişte ţărani, oameni simplii au dat jertfa supremă pentru ţara lor. Au dat viaţa copiilor lor. Pentru ce? Pentru ca în 2013 să se fălească unu şi altu cu jerfelor şi să facă temenele în biserică!

Această prezentare necesită JavaScript.

„Făurirea celui mai mare vis al naţiunii – România Mare, la 1 decembrie 1918 – nu ar fi fost posibilă fără sacrificiul de sânge al poporului. Simbolul renaşterii naţionale este Eroul Necunoscut, ostaşul ales, în 1923, dintre sutele de mii de anonimi ce şi-au dat viaţa pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial. Dar cine a fost cel care a desemnat Eroul? Ţara a lăsat această decizie pe mâna unui suflet neprihănit, un băieţel de numai 12 ani, Amilcar Săndulescu. Imensele sacrificii pe care poporul român le-a făcut în Primul Război Mondial aproape un milion de morţi, dintre care mai mult de 300.000 de soldaţi şi ofiţeri, restul fiind civili – au creat în ţară, după conflagraţie, un curent de opinie care exprima ideea ca toţi eroii să fie comemoraţi de întreaga naţiune. Aducem în atenţia tuturor simbolul ţării reîntregite, Eroul Necunoscut. Soldatul fără nume întruchipând sutele de mii de anonimi care şi-au dat viaţa pentru ţara lor.

Copilul intrat în istorie

La fel de important însă este să-l descoperim pe copilul care l-a ales pe Erou. Tragic destin pentru micuţul intrat el însuşi în istorie drept Fiul Eroului Necunoscut. Aşa a fost cândva cel care s-a numit Amilcar Săndulescu, meteorica fiinţă născută în 1911, la 20 februarie, într-un sat din judeţul Vâlcea – Mădulari de Beica e consemnat numele acelui loc.

O ţară plină de morminte

Câtă suferinţă a provocat poporului român Primul Război Mondial – asta putem înţelege dacă ne lăsăm imaginaţia liberă, ca să vedem o mare parte a României acoperită de cruci. Morminte săpate la repezeală, pe câmpuri, pe drumuri sau la marginea satelor. Oamenii fuseseră îngropați acolo unde muriseră, în timpul luptelor. Avem date certe ale dezastrului şi putem vorbi despre 330.000 de soldaţi şi ofiţeri morţi sau dispăruţi, adăugându-se 650.000 de victime din rândul civililor. Sunt cifrele prezentate, la finalul conflagraţiei, în Buletinul de Informaţii al Secţiei a II-a din cadrul Marelui Cartier General al Armatei Române.

Funeralii pe tot cuprinsul României

Un efort național urmează, de la Ministerul de Război venind ordinul ca toate osemintele celor ce și-au dat viață pentru ţară să fie strânse în cimitirele militare. Fiecare localitate trebuia să-și mobilizeze întreaga suflare, oamenii să meargă la mormintele acelea ad-hoc, de pe raza comunității respective, să dezgroape rămășitele pamântești și, cu preoții în frunte, să fie îngropați eroii în perimetre bine stabilite din satul sau orașul în cauză, după cum scria în Legea 502 din 27 februarie 1919. Nu va mai trece mult timp şi, pe 12 septembrie, același an, se constituie Societatea „Mormintele eroilor căzuți în război”, prin Decretul-Lege 4106, sub înaltul patronaj al Reginei Maria. Structură națională menită a se îngriji de tot ceea ce înseamnă memoria eroilor.

Codul numeric al ostașilor români

Ostașii care porniseră în luptă nu aveau asupra lor acte de identitate, ci numai niște bănuți metalici, pe care-i purtau la gât. Pe acea bucată metalică era înscris un cod numeric. Acesta corespundea cu datele care existau la fiecare unitate militară. Dar în focul luptelor, din cauza schijelor, bănuții aceștia au fost distruși. Tocmai de aceea devenea imposibil să mai știi cum îl chema pe soldatul ucis.

Model occidental

Belgia este prima ţară din Europa în care se instituie, după războiul nimicitor, conceptul de Erou…..”

Am întrerupt aici articolul pentru că vreau să dau Cezarului ce este al Cezarului, adică să citiţi articolul la el acasă. Eu vă atrag doar atenția asupra lui. În același timp îmi exprim dezamăgirea pentru faptul că tinerii noştrii americanizaţi nu mai văd sensul jertfelor făcute de înaintași (chiar şi a celor căzuţi în decembrie 1989) .

Dar nu numai tinerii dar şi conducătorii notorii, fie locali, fie naționali, din guvern sau oriunde folosesc aceste omagieri ca pe o trambulină spre publicitate, denaturând sensul ţi înțelesul. Oare de ce mai sărbătorim Marea Unire dacă ai noștri conducători prin slăbiciunile lor de caracter sun pe cale de a destrăma această entitate statală care este patria mea, România.

Anonymous Hero
Anonymous Hero (Photo credit: Wikipedia)
ROU Tismana COA
ROU Tismana COA (Photo credit: Wikipedia)

Română: Întâlnirea lui Nicolae Ceauşescu cu Lu...

Română: Ioan Doican îmbrăcat militar. Era cuno...
Română: Ioan Doican îmbrăcat militar. Era cunoscut în sat ca „maistăr” zidar şi bărdaş, ca primar în anii:1922, 1924, 1938 şi 1941. A scris memorii de război „Notes”, o selecţie privind primul război mondial fiind publicată în lucrarea lui Cornel Lupea Racoviţa – Monografia unei străvechi aşezări sibiene, 1995. Sursa: Monografia Racoviţei, Cornel Lupea. (Photo credit: Wikipedia)
Română: Ioan Doican îmbrăcat militar alături d...
Română: Ioan Doican îmbrăcat militar alături de familie. Era cunoscut în sat ca „maistăr” zidar şi bărdaş, ca primar în anii:1922, 1924, 1938 şi 1941. A scris memorii de război „Notes”, o selecţie privind primul război mondial fiind publicată în lucrarea lui Cornel Lupea Racoviţa – Monografia unei străvechi aşezări sibiene, 1995. Sursa: Monografia Racoviţei, Cornel Lupea. (Photo credit: Wikipedia)
Română: Monumentul Eroilor din primul război m...
Română: Monumentul Eroilor din primul război mondial, Cil, județul Arad (Photo credit: Wikipedia)
English: German soldiers' monument in the Hero...
English: German soldiers’ monument in the Heroes’ Cemetery in Buzău, Romania Română: Monumentul soldaţilor germani căzuţi în primul război mondial. Cimitirul Eroilor, Buzău (Photo credit: Wikipedia)

 

2 thoughts on “Simbolul României Mari

  1. Mulțumesc! Si ție la fel! Şi de Sf Andrei încă odată la multi ani.
    Noi suntem din generația pentru care ziua națională înseamnă încă emoţie şi mândrie. Fie că a fost 23 august sau 1 Decembrie.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s