Adevărata fata a României. Cam sărăcăcioasă!


Domnule Năstase
Sunt printre puţinii care am asemuit gestul dumneavoastră cu unul demn de un mare comandant de oşti, l-am asemuit cu gestul generalului Milea.
Totuşi nu pot să trec peste  faptul că multe dintre condiţiile dificile, de detentie, invocate de dumneavoastră, sunt un lucru cotidian pentru sute de mii de români: „vor trebui să se trezească, în fiecare zi, la ora 5:30, vor dormi în paturi suprapuse, vor avea apă caldă câte două ore de două ori pe săptămână, vor trebui să se obişnuiască cu mirosul de sulf şi cu depunerile de pe ţevile de apă; vor trebui să înveţe să mănânce toate felurile de mâncare – bazate în principal, pe cartofi şi varză, – cu lingura; vor trebui să se înveţe să nu se sperie de şobolani – în curtea de plimbare – dacă aceştia nu sunt mai mari de 20 de cm; să respire mai puţin în zilele de caniculă – atunci când mirosul de la groapa de gunoi din apropiere este ingrozitor; să nu se enerveze la „invaziile” periodice de musculiţe şi de ţânţari, la urletele celor obişnuiţi să „socializeze” de la ferestrele celulelor……”
-Mulţi dintre românii care încă mai lucrează se scoală chiar la 4:30
-Unii nu au sau nu-şi pot permite sa aibă apă caldă la robinet si încălzesc câte o oala ca să se spele.
-Sunt numeroase oraşe cu înstalaţiile de apă învechite care miros urât, a clor.
-Mâncarea de cartofi şi de varză (á propos varza a ajuns să coste 4 lei un kilogram), sau diferite alte asemenea meniuri sunt obisnuite, de multe ori si le doresc sute de mii de români. Unii trăiesc cu un ceai dimineaţa şi unul seara, iar la prânz mănâncă fie ciorbă de legume fie cartofi fierţi.
-Foarte puţini oameni îşi permit să aibă aer condiţionat, aşa că se luptă cu ţânţarii si muştele este un lucru normal,  pentru că ţin geamurile deschise în speranţa unei adieri de vânt.
Şi sunt multe altele pe care românul de rând le îndură, la fel, dacă nu mai rău decât cei de la penitenciar. Singurul lucru de care se pare ca ne bucurăm este o spoială de libertate.


A început de mult, de când americanii nu şi-au mai văzut lungul nasului!

Proiect Romania

Se vorbeste zilele acestea, si de ceva vreme incoace, despre izbucnirea unor noi razboaie in Orientul Mijlociu, in Asia, si nu numai. State precum sua, rusia, marea britanie, japonia si china, adica statele bolnave de expansionism in toate formele si sensurile posibile (si nu ma refer la popor ci la lideri), isi regleaza conturile prin internediul unor state mai mici, dar pastrate drept surse de conflict.

Lejeritatea cu care liderii unor natiuni planifica si vorbesc despre astfel de conflicte este tulburatoare. Daca ar fi supusi unor controale psihologige si psihiatrice, in proportie de 100% acesti indivizi, de a caror decizie depinde viata a zeci de milioane de oameni, dar si izbucnirea celul de al treilea razboi mondial, ar fi scosi cu grave probleme si internati in ospicii. Vietile noastre depind  de decizia unor psihopati, a unor dementi ce nu dau doi bani pe viata, pe om! Intr-un razboi, mai important…

Vezi articolul original 300 de cuvinte mai mult

A sosit şi ziua!


După trei termene, stabilite de CCR, pentru pronunțarea asupra rezultatului referendumului din 29 iulie 2012 a venit ziua în care cei care ocupă locuri în aceasta, pe care nu-mi vine să-i numesc judecători, vor hotărâ soarta României.

Judecătorii facebook-işti, judecătorii care nu ştiu ce vor şi tot emit erate la hotărâri şi apoi alte erate la alte hotărâri, au propus inițial termenul de 12 septembrie, apoi 31 august şi acum acesta de 21 august. Schimbările au survenit ca urmare a cererilor preşedintelui suspendat care vrea să simtă cât mai repede scaunul de la Cotroceni sub fund, dar şi a presiunilor externe (recte U.E.- Angela Merkel si SUA) . E drept că cerberul său, Monica Macovei, ne-a ameninţat cu un război civil! 

Ce încredere pot să mai am în justiţia română atunci când cei mai titraţi şi cei mai valoroşi judecători au devenit şantajabili.

Philip Gordon, emisarul Porţii de la Washington, a încercat să dreagă busuiocul. Asistentul secretarului de stat american Hillary Clinton, Philip H. Gordon, aceeaşi Hillary, fosta  soţie a  fostului preşedinte american, Bill Clinton o lasă pe Hillary pentru o amantă mult mai tânără, după ce i-a pătat cu spermă rochiţa Monicăi Levinski.

Madam Clinton nu este prea iubita de străini: „Hillary Clinton, secretarul de stat american, a fost intampinata, duminica, in Egipt, de sute de manifestanti care au aruncat cu pantofi, rosii sau cu alte obiecte in convoiul in care se afla inaltul oficial.” („Hillary Clinton, atacata cu pantofi si rosii, in Egipt: „Monica! Monica!”). În România este pupata peste tot de marii pupiîncurişti care văd America ca fiind marele campion al democraţiei şi libertăţii.

Ţinând seama de aceste personaje care susţin regimul Băsescu, nu văd să avem parte de o decizie corectă a celor de la CCR. Degeaba au mers la vot peste opt milioane de oameni dacă procurorii năimiţi sperie lumea cu Biblia în mână.