Europa despre noi


În numele interesului general al UE, executivul de la Bruxelles trebuie să facă presiuni asupra ţărilor membre. Exemple ca România, Ungaria şi Italia arată însă opusul: societatea civilă sau culturile locale sunt în mare parte sacrificate.
Thomas Schmid

Să faci datorii este o problemă cu consecinţe în viitor. De aceea, austeritatea reprezintă baza unei politici care urmăreşte menţinerea uniunii de state pe jumătate flexibilă, pe jumătate foarte constrângătoare, pe care am numit-o puţin prea în grabă Uniunea Europeană. Acest primat este perceput în unele state ale UE ca dictat german. Asta nu e corect.

Şi totuşi, trebuie să recunoaştem că noua politică europeană a economisirii produce şi pagube. Oricât de frumos sună discuţiile despre o Europă federală, cu structura sa bazată pe subsidiaritate, în realitate interesul comun al Uniunii este puternic atins de interferenţele puternice cu suveranitatea naţională pe timp de criză. Noile guverne din Grecia şi Italia nu ar fi ajuns la putere fără presiunea UE. Însă atâta timp cât statele individuale ale Europei nu înţeleg UE ca pe o comunitate, asemenea măsuri sunt înţelese de către cetăţeni pe bună dreptate ca pierdere de drepturi şi de suveranitate. Iar asta le va fi chiar binevenită unora.

Reversul medaliei

Un exemplu actual în acest sens îl furnizează un stat UE care a fost primit în Uniune prea devreme şi prea nepregătit: România. Acolo tocmai a izbucnit o luptă puternică între sforarii din vechile timpuri socialiste, întruchipaţi de premierul Victor Ponta, şi conservatorii care nici ei nu sunt imaculaţi, pentru preşedintele suspendat de Parlament, Traian Băsescu. În România măcinată de corupţie, diferitele forţe politice privesc statul ca pe o pradă a lor. Iar celor care vor să pună capăt acestei situaţii, precum fostul curajos ministru al Justiţiei, Monica Macovei, le lipsesc instrumentele să acţioneze eficient în acest sens.

„Îmbrăţişare sufocantă în stil european” este titlul articolului din Die Welt, preluat în ediţia în limba română  a  site-ului presseurope, şi din care am redat doar începutul. Iată cum latră javrele năimite de javra ordinară

Hai să votăm pe 29 iulie!


În ultima lună am asistat la lupta politică ce se dă între Traian Băsescu& PDL vs USL.

Pe parcursul numeroșilor ani petrecuţi sub dominaţia corpului unic Traian Băsescu& PDL am suferit mult. De ce? Veniturile mele au scăzut drastic! Neconcludent! Guvernarea Băsescu a dus la separarea românilor în adepţii acestuia şi alţii, cei care se opuneau. Anii de lipsuri materiale, dar şi tonul dispreţuitor folosit de cei ce au fost la putere până în urmă cu două luni, pe lângă măsurile de austeritate, au dus la amplificarea sentimentelor împotriva acestora.

Atenţionările venite din partea Uniunii Europene, posibilele sancţiuni, s-au făcut pe fondul falsei alarme lansate de Traian Băsescu prin acoliţii săi cum este doamna Monica Macovei.

Pe parcursul perioadei cât nu a fost la guvernare, PSD şi PNL nu au sesizat niciodată  forurile europene pentru a cere suspendarea statutului de ţară membră a UE, cu toate că au fost nenumărate încălcări ale constituţiei, abuzuri ale puterii, jaf.

Ei bine disperarea echipei preşedintelui suspendat a făcut un rău imens României. De ce ţine Traian Băsescu cu dinţii de funcţia pe care a devalorizat-o prin prestaţia plină de vulgaritate? De frică! Oficialii europeni ar trebui să ţină seama de voinţa românilor. Dacă vor îşi impună cu orice preţ politica lor în România, atunci înseamnă că revenim la perioada în care partidele comuniste trebuiau să se supună ordinelor de la Moscova. În caz de nesupunere nu va mai fi o ocupaţie străină, ca în cazul Cehoslovaciei din 1968, ci sancţiunile economice vor face să se prăbuşească economia ţării vizate.

Acum Traian Băsescu se bazează pe absenteismul românilor  la vot pentru a rămâne la putere. Un adevărat dezastru! Trebuie să ieşim cât mai mulţi la vot ca să-i arătăm lui Traian Băsescu că ne iubim ţara!

Direcția pentru Evidenţa Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI), a transmis, printr-o adresa, Biroului Electoral Central (BEC), ca la referendumul din 29 iulie privind demiterea președintelui Traian Băsescu sunt așteptate sa participe la urne 18.308.612 persoane cu drept de vot.

Conform adresei privind situația repartizării pe județe la data de 9 iulie 2012, a numărului de alegători înscriși în listele electorale permanente si posesori de carte de identitate, 18.308.612 persoane se afla pe liste, dintre care 15.714.403 sunt posesori de CI. Restul, probabil ca dețin adeverință de identitate. Se spune pe site-ul Ziuacargo.ro

Deci vor trebui să voteze cel puţin 9154307 alegători pentru ca rezultatul referendumului să fie luat în seamă. La alegerile locale prezența la vot a fost de 59,75% Vor mai ieși 10 939 395 de votanţi din casă? Vor ieşi românii să arate cât de mult îşi iubesc ţara?

Articol publicat de mine și pe Reţeaua Literară