Ziarul lui Ipu


VOI MENŢINE ACEST POST PE PRIMA PAGINĂ, A BLOGULUI MEU, CA UN LEITMOTIV A CONVINGERII MELE: NU PUTEM FI ALTCEVA DECÂT NIŞTE IPU!

Subtitlul acestui blog este inspirat de nuvela „Moartea lui Ipu”, de Titus Popovici.

Ipu este „nebunul satului”, dintr-un sat ardelean. Acţiunea se desfăşoară  în  timpul celui de-al doilea război mondial. Un militar german este ucis. Germanii dau un ultimatum comunităţii locale: în ziua următoarea , ei vor trebui să îl predea pe vinovat, în caz contrar urmând să se facă execuţii în masa.

I se propune lui Ipu, nebunul satului, să se sacrifice urmând să i se facă o slujbă de înmormântare de pomină. Ipu acceptă cu seninătate situaţia. Întâmplarea face ca toate acestea să aibă loc în 23 august 1944. A doua zi nemţi dispăruseră din sat, fugind. Notabilităţile satului îl tratează  pe Ipu, după retragerea nemţilor, cu aceeaşi indiferentă şi dispreţ.

Nuvela explorează comportamentul şi reacţiile unor oameni, aflaţi în situaţii-limita unde ipocrizia, cinismul şi laşitatea aşa-numiţilor stâlpi ai comunităţii, vin în contradicţie flagranta cu onestitatea, curajul şi mai presus de orice, puterea de sacrificiu a… nebunului satului

Ulterior s-a turnat și filmul după această nuvelă, în regia lui Sergiu Nicolaescu, cu titlul Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte.

La fel ca Ipu, am fost şi noi folosiţi de actuali guvernanţi , pentru a accede la putere şi apoi am redevenit nişte, Ipu ai statului numit  România.

Sergiu Nicolaescu, regizorul filmului
Sergiu Nicolaescu, regizorul filmului
Titus Popovici , scriitor şi scenarist
Titus Popovici , scriitor şi scenarist

Concurs pentru blogeri


La rugămintea prietenului meu, autorul cărții, Niculae Mavrodin, organizez un concurs având ca premiu, cartea:

Ce trebuie să faceți? Scrieți un scurt eseu despre instituţia monarhică din  România, cum vedeți contribuția sa la evoluția statului român, până la 30 decembrie 1947 şi dacă vi se pare  oportună reinstaurarea monarhiei în România. Publicați-l pe blogul vostru. Lăsaţi sub formă de comentariu la acest post sau la Regii României în alb şi negru un link care să conducă la blogul pe care aţi publicat Eseul.

Condiția pentru a intra în competiție este următoarea. Articolul să conțină intre 300 și 500 de cuvinte. În cadrul acestuia să fie incluse următoarele link-uri: Blogul lui Popa Ţeapă(Popateapa blog), Niculae Mavrodin , Regii Românieie în alb şi negru.

Premiul I va consta din doua cărți ale autorului, cu dedicaţie specială. Prima carte este cea pe care am prezentat-o, a doua fiind o carte de versuri aparţinând aceluiaşi autor, „Sub poavara g ândului.” apărută tot în 2011.

Premiul al doilea va consta dintr-o carte a autorului, Regi României în alb si negru

Jurizarea se va face de către autorul cărți și de către Popateapă.

Bafta tuturor concurenţilor.

Vreți și voi să participați? Poftiți: Blogatu, Ora de Dolj, Andi Moisescu, Adrian Nastase, Alecu Racoviceanu, Alina Gorghiu, Aliosa Popovici, Amza Carmen, Ars Reginae, Bogdan Marinescu, Basarica, Cati Lupascu, mee, Coltul cu muzică, Blogosfera, Corina Cretu, Dispecerul, Ella, Ioan Usca, Ionuţ Iancu, Pavel Ionut, Madi si Onu, Popa Lumi, Razvan Rinder, Teodora, etc

Regii Românieie în alb şi negru


Cartea prietenului Mavrodin Nicolae, merită a fi citită!

Luați de știre : Aliosa Popovici, Theodora Marinescu, Ioan Usca , Amza Carmen, Cati Lupascu, Stănoiu Constantin,

nicolaemavrodin

De curând am scos de sub tipar studiul istoric: „Regii României în alb şi negru”. Vă invit la lansarea cărţii în sala de şedinţe a consiliului local al Primăriei Olteniţa, sâmbătă 14 1anuarie 2011, ora 10. Acolo veţi putea afla mai mule despre carte și o veţi putea cumpăra pentru a o citi.

Pentru a vă stârni interesul iată precuvântarea cărţii:

                         Precuvântare
Scurtă istorie a şituaţiei dinainte de venirea principilor străini!

Spaţiul românesc a fost un prilej de dispută între cele trei imperii cu tendinţe expansioniste, ce-l înconjurau: Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgig şi Imperiul Rus.
Domniile pământene au reprezentat un moment de autonomie relativă, faţă de Poarta Otomană, atâta timp cât Domnii se alegeau de Sfatul Ţării Româneşti, sau al Moldovei.
Ultimii domni pământeni, Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir, n-au fost pe placul sultanului, datorită alianţelor cu Imperiul Rus şi cel Habsburgic, cât şi unei mai mari dorinţe…

Vezi articolul original 846 de cuvinte mai mult